Elvețienii se pronunță prin vot asupra unei interziceri a creșterii intensive a animalelor și unei reforme a pensiilor care prevede o creștere a vârstei de pensionare a femeilor cu un an, într-un scrutin al cărui rezultat în aceste subiecte este incert, potrivit unor sondaje, relatează AFP, citată de News.ro.
Berna speră ca, după două încercări eșuate în 2004 și 2017, să obțină în sfârșit suficiente voturi pentru a ”stabiliza” sistemul elvețian al asigurărilor de pensie, supus unei enorme presiuni, în contextul în care speranța de viață crește, iar generația uriașă a baby-boomer-ilor atinge vârsta pensionării.
Partea cea mai controversată a reformei prevede ca femeile să muncească până la vârsta de 65 de ani - la fel ca bărbații -, pentru a primi o pensie întreagă.
În prezent, femeile se pot pensiona cu un an mai devreme ca bărbații, la vârsta de 64 de ani.
Parlamentul a adoptat anul trecut măsuri-cheie - inclusiv o creștere a TVA -, însă partidele și sindicatele de stânga au denunțat reforme ”pe spinarea femeilor” și au forțat organizarea acestui refrendum.
Susținătorii taberei ”da” în această reformă consideră că a le cere femeilor să muncească un an în plus nu este un lucru nerezonabil, ținând cont de datele economice și demografice.
Însă opozanții reformei susțin că femeile continuă să fie discriminate în mod important și au remunerații mult mai mici. Ei consideră că este nedrept să crească vârsta de pensionare a femeilor înainte de soluționarea acestor inegalități.
În 2020, femeile din Elveția au primit pensii în medie cu 35% mai mici decât ale bărbaților, potrivit Ministerului elvețian al Economiei.
Însă sondaje arată că alegătorii elvețieni, care au respins în două rânduri planurile Guvernului de a reforma pensionarea, sunt mai favorabili, în prezent, acestei reforme.
Potrivit unui sondaj recent al Tamedia, 55% dintre persoanele intervievate au susținut această reformă, însă acest procent ascunde o disensiune între sexe - 70% dintre bărbații intervievați susțin reforma, iar 58% dintre femeile interogate o resping.
Alt subiect aprig dezbătut din scrutinul de duminică este o inițiativă de interzicere a creșterii intensive a animalelor - care eradichează fermele industriale într-o țară în continuare foarte agricolă, în pofida faptului că agricultura cântărește puțin în bogăția elvețiană.
În cazul unei adoptări, această inițiativă - care este susținută de de către partide de stânga, Greenpeace și alte organizații de mediu - va impune cerințe minime mai stricte în domeniul adăpostirii și îngrijirii cu respect a animalelor, accesului în exterior și practicilor abatajului.
Ea prevede, de asemenea, o reducere considerabilă a numărului maxim de animale per incintă și impune noi cerințe în importul de animale și cu privire la produsele de origine animală.
Guvernul și Parlamentul se opun acestei inițiative și insistă asupra faptului că Elveția are deja una dintre cele mai stricte legislații din lume cu privire la bunăstarea animalelor.
Potrivit legilor în vigoare, fermele nu poit avea mai mult de 1.500 de porci la îngrășat, 27.000 de pui de carne sau 300 de viței, ceea ce face imposibile ferme industriale uriașe ca în alte țări.
Berna avertizează că aceste noi reglementări antrenează o creștere excesivă a prețurilor și că clauza cu privire la import ar putea avea un impact asupra relațiilor cu partenerii comerciali.
Aceste argumente par să fi convins un număr mare de elvețieni, iar un ultim sondaj realizat de către gfs.bern creditează tabăra ”nu” în frunte - 52% dintre respondenți se opun acestei inițiative.
Agriculorii par deosebit de sceptici, opoziția atingând 62% în zone rurale, în timp ce locuitorii de la oraș se declară în proporție de 53% în favoarea acestor schimbări.
