Institutul pentru Politici Publice a prezentat, luni, un studiu privind activitatea Parlamentului ales în 2012, în care se arată că doar 14% dintre inițiativele parlamentarilor au devenit legi, 35 de senatori și deputați au avut probleme cu justiția, iar peste o treime și-au schimbat afilierea politică.
Studiul IPP arată un dezechilibru între inițiativele legislative ale Guvernului și cele ale parlamentarilor, în sensul că procentajul de adoptare ale celor din urmă este mult mai redus. Potrivit datelor Institutului, au fost depuse 2.729 de inițiative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) – Guvernul. Jumătate din proiectele senatorilor și deputaților au fost respinse, peste o treime sunt încă în procesul legislative și numai 14% au devenit legi, spre deosebire de Guvern, la care ponderea de reușite legislative depășește 80%, conform news.ro.
De asemenea, cei mai prolifici parlamentari nu sunt și cei mai eficienți. Astfel, parlamentarii care au cele mai multe inițiative legislative depuse nu se regăsesc printre cei cu cele mai mari procentaje de proiecte care au devenit legi. La Camera Deputaților cele mai multe proiecte de lege au fost depuse de Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, dintre care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, dintre care 21 devenite legi și Petru Movilă (independent) – 142, dintre care 10 devenite legi. La Senat, cele mai multe inițiative au depus Octavian Bumbu (UNPR) – 226, dintre care 30 devenite legi; Doina Federovici (PSD) – 146, dintre care 36 devenite legi și Florian Coca (PSD) – 119, dintre care 23 devenite legi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI După ce s-au gândit să aibă propria armată, parlamentarii vor un Panteon de 20 milioane euro, pentru "dezvoltarea poporului prin omagierea personalităților" Clasamentul eficienței are cu totul altă configurație: la Camera Deputaților primii sunt Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) și Rovana Plumb (PSD); la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD). La capătul a patru ani de mandat sunt și trei deputați fără nicio inițiativă legislativă: Sebastian Ghiță (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD) și Aurel Nechita (PSD).
”După numărul de inițiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor inițiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor inițiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab”, consideră IPP.
O altă caracteristică a actualei legislaturi este numărul mare de parlamentari care nu și-au încheiat mandatul. Dintrei cei 588 aleși în 2012, 64 de deputați și 25 de senatori nu au avut un mandat complet, adică 15%. O parte dintrei ei au avut probleme cu justiția, 13 fiind condamnați definitiv, 16 arestați sau anchetați de DNS și șase declarați incompatibili. Alți 26 de parlamentari au obținut funcții în administrația locală în vara acestui an, iar patru au renunțat la mandatul de la București în favoarea mandatului de europarlamentar. În fine, 34 senatori și deputați nu se mai regăsesc acum pe lista parlamentarilor din motive de boală, deces sau demisie. În majoritatea colegiilor vancate nu s-au organizat alegeri, astfel că o parte dintre cetățeni nu sunt reprezentați în Parlament.
IPP a întocmit și o listă a celor mai longevivi parlamentari, cu 7 mandate până în prezent: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) și Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaților, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) și Verestoy Attila (UDMR). Cu 6 mandate, urmează senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Senatorii transmit oficialilor Raiffeisen să nu vină la ei cu notificări pe darea în plată: Parlamentul nu poate fi abordat într-o manieră comercială! Traseismul politic a atins un nivel record în legislatura 2012-2016 întrucât 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleși, iar la Camera Deputaților – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleși pe listele PPDD migrând la alte partide. Potrivit IPP, migrația a afectat PSD și PNL în aceeași măsură, având un număr egal de parlamentari - 74, care au părăsit grupurile lor, însă numărul acoperă inclusiv situațiile de demisie sau încetare de drept a mandatului.
”Problema «migrației» parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de «independență», la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleșii locali s-au grăbit să vină cu soluții legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleșilor, modul în care Parlamentul ține o evidență a acestor informații (între momentul anunțării publice a demisiei din grup și până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanță, în timp) este deficitar, pentru corecta înțelegere a fenomenului de către public”, se arată în studiul Institutului pentru Politici Publice.
IPP a cuantificat și intenția partidelor. de a-și înnoi garnitura de parlamentari: ”48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% din cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE”.
O altă descoperire a Institutului este că activele financiare ale parlamentarilor s-au diminuat, comparativ cu începutul mandatului, cu circa 35 de milioane de euro, activele financiare fiind calculate ca diferențele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declarație de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunțat de BNR.
Cei care au pierdut cel mai mult din conturi sunt, la Camera Deputaților: Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro și Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro, iar în Senat Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.
CITEȘTE ȘI După pensii speciale, parlamentarii vor să aibă și propria armată, dotată cu tancuri, artilerie și avioane de luptă Au fost și parlamentari care și-au chivernisit banii mai bine, ei reușind să acumuleze bani în conturi: deputații Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro și Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro, dar și Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat și senatorii Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 250.000 euro, Petru Filip (PSD) – 210.000 euro și Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro.
În perioada 2012-2016, parlamentarii au acordat împrumuturi în nume propriu care însumează 47 de milioane de euro, cele mai mari fiind: la Camera Deputaților, de cătreSebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro și Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro, iar în Senatul României, de către: Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro, Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro și Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.
În plus, deputații și senatorii sunt, pe final de mandat, mai puțin îndatorați la bănci, soldul creditelor lor însumate fiind de 22 de ori mai mic, adică de 880.000 de euro.
”În privința bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus față de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziții de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputații: Vasile Iliuță (PNL) – 527.400 m2 teren agricol, Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol și Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol, dar și de către senatorii: Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2 luciu de apă și Victor Mocanu – 75.000 m2 teren agricol”, se mai arată în studiul IPP.
