Patru parlamentari PSD propun modificarea Statutului polițistului, astfel încât acesta să menționeze riscurile la adresa polițiștilor și a familiilor lor, dar să prevadă și că acțiunilor acestora, în exercitarea funcției publice, li se aplică ”principiul prezumției de legalitate”, iar ”dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probei cu martori sau înscrisuri”.
De asemenea, polițiștii vor putea beneficia, în anumite condiții, de compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază pentru locuințe închiriate pe o rază de 35 de kilometri față de localitatea în care își desfășoară activitatea. Conform propunerii, programul de lucru al polițiștilor ar urma să fie discutat și cu organizațiile sindicale reprezentative la nivelul MAI. Argumentele inițiatorilor sunt scăderea nivelului autorității polițiștilor și creșterea nivelului conduitei sfidătoare la adresa acestora, mai ales în contextul epidemiei de coronavirus, scrie News.ro.
Inițiatori sunt parlamentari social-democrați: senatorii Niculae Bădălău, și Paul Stănescu și deputații Florin Iordache și Alfred Simonis.
Argumentele lor în favoarea inițiativei legislative sunt ”nivelul în scădere al autorității polițiștilor în spațiul public, al încrederii și respectului arătat de resortisanți”, dar și nivelul în creștere al ”conduitei sfidătoare, provocatoare și chiar a celei care ajunge la nivelul ultrajului” mai ales în contextul excepțional generat de ”epidemia de coronavirus.
Dacă în varianta în vigoare a Statutului polițistului acesta este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului, iar statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în statut, la propunerea celor patru parlamentar,i polițistul devine ”funcționar public civil, cu statut special, învestit cu exercițiul autorității publice, care poartă, de regulă, armament și uniformă și exercită atribuții stabilite în competența Poliției Române sau a celorlalte structuri militarizate ale MAI”.
”Statutul special este conferit de natura și condițiile speciale de înreplinire a atribuțiilor de serviciu, de riscurile misiunilor îndeplinite, care pot afecta viața și integritatea fizică și psihică a polițistului, siguranța sa și a familiei sale, de obligațiile, îndatoririle, restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale și incompatibilitățile specifice”, propun inițiatorii.
Formularea ”autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal” din actualul Statut devine, în varianta propusă de inițiatorii modificării; ”Exercițiul autorității publice presupune fermitate și i se aplică principiul prezumției de legalitate”.
Un alt alineat adăugat este cel conform căruia ”sunt prezumate a fi realizate în mod legal toate activitățile exercitate de polițist în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor și atribuțiilor de serviciu, precum și actele prin care acestea sunt constatate”, iar ”dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probei cu martori sau înscrisuri”.
Alineatul referitor la delegare, care în varianta aflată în vigoare prevede că ”Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al polițistul”, a fost și el completat cu mențiunea că ”pe perioada delegării, polițistul își păstrează funcția și drepturile bănești corespunzătoare acesteia, având dreptul la plata sporurilor/compensațiilor/indemnizațiilor corespunzător noului loc de muncă, sarcinilor încredințate, timp de muncă, precum și cheltuielilor de transport, cazare, indemnizație de delgare, în condițiile legii„.
Dacă în prezent una dintre condițiile pentru ca un agent de poliție care a absolvit studii superioare să poată participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer este ca acesta să nu fie cercetat disciplinar sau să nu se afle sub efectul unei sancțiuni disciplinare, în varianta propusă de cei patru parlamentari social-democrați, acesta nu trebuie să se afle sub efectul unei sancțiuni disciplinare, iar în cazul în care este în curs de cercetare, la cererea sa scrisă, cercetarea va trebui finalizată până la data limită pentru analiza dosarelor de candidat.
În ceea ce privește locuințele acordate polițiștilor, legislația actuală prevede că, dacă sunt numiți în prima funție sau sunt mutați în altă loclaitate decât cea de domiciliu și nu li se poate asigura cazare corespunzătoare, beneficiază de compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază, iar în cazul în care sunt numiți sau mutați în localitatea de domiciliu și polițistul sau soțul/soția nu dețin o locuință proprietate personală și nici nu i se poate asigura un spațiu de locuit corespunzător, poate beneficia de același nivel al compensației lunare pentru chirie ”în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne”.
În varianta modificată, condiția este ca localitatea în care polițistul este numit sau mutat să fie situată la mai mult de 70 de km distanță de cea de domiciliu, iar compensația de 50% din salariul de bază pentru chirie să i se acorde pentru un imobile aflat în aceeași localitate în care își desfășoară activitatea sau pe o rază de 35 de kilometri. Aceeași opțiune, referitoare la închirierea unui imobil situat pe o rază de 35 de km față de localitatea în care își desfășoară activitatea și își are domiciliul, este valabilă și în cazul în care nu deține - el sau soțul/soția - o locuință proprietate personală și nici nu îi poate fi asigurată o cazare corespunzătoare.
O altă modificare propusă este și cea conform căreia programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor și a organizațiilor sindicale reprezentative la nivel MAI, noutatea fiind obligativitatea consultării organizațiilor sindicale.
Printr-un articol nou introdus, aceleași prevederi ar urma să se aplice și personalului Poliției de Frontieră, Inspectoratului general pentru imigrări, Direcției generale de informații și protecție internă, Direcției Generale Anticorupție, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale împotriva traficului de persoane, Centrului național SIS, Academiei de poliție ”Alexandru Ioan Cuza”. Institutului de studii pentru ordine publică, Oficiului responsabilului pentru protecția datelor personale, unităților din aparatul central al MAI și subordonate acestora.
Inițiativa a fost trimisă în 5 mai pentru avize la Consiliul Economic și Social, la Consiliul Legislativ și la Guvern.
