Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. Actul normativ are ca obiect reglementarea statutului personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, stabilirea drepturilor și obligațiilor specifice, modalitățile de angajare și promovare, precum și buna conduită în cercetarea științifică, sfera de aplicare incluzând creația artistică și activitatea sportivă. De asemenea, șeful statului a promulgat o lege care aprobă OUG 130/2023 care vizează detalierea, clarificarea și completarea rolurilor și responsabilităților tuturor partenerilor implicați în implementarea cloudului guvernamental.
Legea promulgată de către șeful statului vizează revizuirea cadrului normativ actual, prin abrogarea Legii nr. 319/2003, precum și a Legii nr. 206/2004, și constituie cadrul normativ prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea și motivarea resursei umane în vederea asigurării competenței, bunei conduite și deontologiei profesionale în activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, a libertății cercetării științifice și pentru participarea personalului din domeniu la promovarea și evaluarea activităților ce îi revin, scrie News.ro.
Actul normativ inițiat de către Guvern este un jalon în PNRR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, legea prevede „actualizarea definiției cercetătorului, a categoriilor de personal, precum și a funcțiilor și gradelor profesionale din sistem, actualizarea standardelor minimale, criteriilor și metodologiilor de acordare a gradelor profesionale și de încadrare pe funcții, inclusiv echivalarea de drept - aceasta reprezentând o echivalare care se aplică automat prin efectul legii, condiții noi de angajare, pe perioadă determinată egală cu durata de derulare a proiectelor de cercetare pentru personalul inclus în echipele de proiect”.
De asemenea, sunt actualizate metodologiile de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere în organizațiile de cercetare, actualizarea drepturilor și obligațiilor personalului, a normelor de bună conduită în activitate, a Codului de etică și deontologie profesională, precum și a atribuțiilor Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Actul normativ include dreptul la diferite stimulente financiare și non-financiare.
„În acest sens, sunt prevăzute drepturile cercetătorilor de a le fi recunoscută și stimulată performanța în domeniu prin premii, gratificații, titluri, diplome și prin alte modalități, de a putea obține un venit lunar neplafonat, dacă în același timp cu execuția temelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat derulează și proiecte finanțate din programe internaționale la care România plătește cotizație, precum și dacă proiectul conduce, în timpul execuției și după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări, de a obține un venit lunar neplafonat, rezultat din execuția proiectelor interne nefinanțate din fonduri publice sau din execuția de proiecte internaționale, precum și „de a beneficia de sporuri la salariul de bază și de indemnizațiile prevăzute de lege”, conform sursei citate.
Șeful statului a mai promulgat legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice. Actul normativ vizează detalierea, clarificarea și completarea rolurilor și responsabilităților tuturor partenerilor implicați în implementarea cloudului guvernamental. Astfel, rolurile și responsabilitățile vor fi mai clar definite atât în zona de implementare a proiectului, cât și ulterior, în administrarea și operaționalizarea infrastructurii cloudului guvernamental.
De asemenea, este crescută detalierea celor două componente ale cloudului privat guvernamental, în conformitate cu principiile cloud first asumate de România atât la nivel de reformă, cât și de investiții, precum și asigurarea în mod unitar a securității cibernetice a cloudului Guvernamental, în contextul internațional actual și nevoia urgentă de creștere a rezilienței capabilităților sistemelor și rețelelor informatice ale statului român.
