Uniunea Europeană trebuie să aleagă între a permite Italiei să își majoreze ținta de deficit bugetar dincolo de limitele dorite la Bruxelles și a risca un comportament asemănător Ungariei în privința imigranților din partea celei de a treia mare economie din zona euro, spune ministrul italian al Economiei.
Dacă Italia ajunge în situația de a ridica garduri în fața imigranților, “în stilul Ungariei”, va fi începutul sfârșitului pentru UE, avertizează ministrul Pier Carlo Padoan într-un interviu pentru cotidianul La Repubblica, preuat de Reuters.
"Europa trebuie să aleagă o tabără. (Liderii UE) pot accepta faptul că deficitul nostru crește de la 2% la 2,3% din PIB pentru a face față nevoilor în urma cutremurului și urgențelor legate de imigranți, sau pot alege (să se confrunte cu o situație– n.r.) în stilul Ungariei, care ridică ziduri în calea migranților. Acest lucru trebuie respins. Ar fi începutul sfârșitului", a spus Padoan.
CITEȘTE ȘI Hillary Clinton s-a referit prima oară în context electoral la "decrețeii" din România în 2008, într-o dezbatere cu Obama Săptămâna trecută, guvernul premierului italian Matteo Renzi a aprobat proiectul de buget pentru 2017, cu o țintă de deficit bugetar de 2,3% din PIB, ușor sub cea din acest an, de 2,4% din PIB, dar peste limita agreată de Bruxelles, de 2% din PIB.
Renzi a explicat că deficitul bugetar ceva mai mare va acoperi cheltuielile generate de migranți și de cutremurul care a avut loc în august în centrul Italiei, în urma căruia au murit și 11 cetățeni români.
Comisia Europeană și-a exprimat însă îngrijorarea cu privire la majorarea țintei de deficit și a altor măsuri incluse în proiectul de buget și va trimite o scrisoare de avertizare Guvernului de la Roma, potrivit mai multor oficiali UE.
În replică, Renzi a declarat că nu se va lăsa convins să modifice țința de deficit bugetar.
"Vrem să răspundem nevoilor cetățenilor din Italia, nu ale tehnocraților de la Bruxelles", a spus premierul italian vineri.
Tot vineri, Fitch Ratings a înrăutățit perspectiva asociată calicativului suveran al Italiei, din cauza datoriilor țării, a creșterii economice lente și a incertitudinii privind rezultatul referendumului din decembrie pentru modificarea Constituției.
Italia are a doua cea mai mare datorie publică din zona euro, după Grecia. La finele anului trecut, totalul datoriei a atins un nivel maxim record, de 132,7% din PIB.
