Peste 80.000 de polițiști se mobilizează în Franța pentru al 9-lea weekend de proteste anti-guvernamentale ale Vestelor Galbene, iar președintele Emmanuel Macron se pregătește să lanseze un proces de dezbatere publică, pe durata a trei luni, despre care spera că va opri protestele violente, scrie The Guardian.
Sâmbătă sunt așteptate demonstrații la Paris, guvernul temându-se de o repetare a violențelor din weekendul trecut. Peste 5.000 de polițiști vor fi mobilizați în capitală iar toți ofițerii locali au fost mobilizați, arată news.ro.
De asemenea, ar putea avea loc proteste masive în Bourges, un oraș mic din centrul Franței după ce mai multe grupuri au sugerat online că din cauza locației se poate ajunge ușor și ar avea o prezență scăzută a poliției.
În oraș, care are o populație de 66.000 de persoane, s-au închis muzee, s-au evacuat clădiri iar semnalizările electronice de la stațiile de autobuz au fost acoperite. Șeful poliției locale a interzis vineri orice demonstrație în centrul istoric din Bourges, astfel protestatarii fiind nevoiți să se resume la bulevardele de la marginea orașului.
Vestele Galbene au continuat să blocheze intersecțiile din toată Franța. Guvernul a anunțat că 60% dintre aparatele de radar dotate cu camere au fost atacate, unele fiind chiar distruse, de la începutul mișcării. Oficialii au informat că acele camere care au rămas au arătat mulți șoferi depășind viteza maximă, cel mai probabil pentru că au crezut că dispozitivele nu funcționează.
Deși protestele Vestelor Galbene – care își iau numele după vestele fosforescente purtate de protestatari, cele care sunt obligatorii pentru toți șoferii – au început în noiembrie ca o revoltă împotriva creșterii prețului la carburanți, politicienii locali susțin că furia cauzată de decizia din vara lui 2018 de a impune o viteză maximă de 80 km/h pe șoselele secundare a jucat un rol important în mobilizarea protestelor în provincie.
„Marea Dezbatere Națională” anunțată de Macron în decembrie pentru a satisface nemulțumirile protestatarilor care s-au plâns că cetățenii simpli nu sunt implicați în luarea deciziilor se va lansa marți. Însă ar fi un exercițiu fără precedent care s-a dovedit dificil de organizat.
Șeful comisiei naționale pentru dezbateri a Franței, Chantal Jouanno, s-a retras din această dezbatere în această săptămână după ce multă lume s-a revoltat privind salariul ei lunar de 14.666 de euro, guvernul fiind nevoit să reorganizeze întreg procesul.
Rămân întrebări privind dezbaterea, dacă ea va fi organizată în întâlniri la primării și dacă guvernul va ține cont de ce s-a discutat. Printre subiectele discutate vor fi taxele, reformarea instituțiilor de stat precum și democrația și cetățenia.
Între timp, guvernul s-a concentrat pe a lua măsuri ca răspuns la violența de la protestele Vestelor Galbene, pentru a câștiga din nou susținerea în special a votaților de centru-dreapta față de Macron.
Premierul Edouard Philippe a promis noi legi, inclusiv un centru de înregistrare pentru cei care creează haos, similar cu cel folosit pentru persoanele violente de la meciurile de fotbal, pentru a-i forța să se prezinte la secțiile de poliție în timpul demonstrațiilor.
Avocații pentru drepturile omului au afirmat că unele dintre propuneri ar putea încălca dreptul constituțional al francezilor de a protesta. Două sondaje recente au arătat că popularitatea lui Macron și Philippe este în creștere din nou după o perioadă de declin, deși rămâne sub nivelul de 30%.
O contra-manifestație față de demonstrația Vestelor Galbene a fost programată pentru 27 ianuarie la Paris.
