Cristian Diaconesu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, revine asupra declarațiilor de ieri seara, când a anunțat că trăim „un moment dramatic” în care la, întânirea cu oficialii americani, Rusia a vrut un nou moment „de tip Ialta”, susținând acum că nu s-a referit, de fapt, la discuțiile din acest moment din Arabia Saudită, ci la negocieri din 2022, când „Rusia a cerut revenirea României în sfera sa de influență”.
El a revenit asupra declarației după ce premierul Ciolacu, solicitat să o comenteze, a refuzat să facă acest lucru, arătând că președintele interimar Bolojan este cel care ar trebui să reacționeze.
Ieri seara, Diaconescu spunea că partea americană „a refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, fiind relatat clar că se referă la discuțiile care se desfășoară în prezent la Riad, arată Hotnews, care prezintă și VIDEO.
Cu toate acestea, el a precizat că solicitarea Rusiei nu a fost acceptată de SUA „nici atunci și nici acum”.
„Ceea ce am spus la un alt post de televiziune a fost faptul că această solicitare nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani și în mod evident nici de europeni, nici atunci și nici acum, ceea ce este o știre bună”, a declarat Diaconescu acum la Realitatea Plus.
Ieri seara, Cristian Diaconescu a descris momentul ca fiind unul „dramatic”, dar a precizat că rușii „nu au reușit să-i convingă pe americani”.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta.
Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani”, a declarat ieri Diaconescu, la Antena 3
El a menționat că partea rusă le-a cerut americanilor să retragă garanțiile de securitate acordate statelor care au intrat în NATO după 1997, printre care și România. O astfel de solicitare fusese făcută de Moscova și înaintea invaziei în Ucraina, însă partea americană a refuzat la acel moment.
„Așteptările lor țin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina, înăuntrul NATO, partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați - ca la Yalta - și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a adăugat Cristian Diaconescu. VEZI MAI JOS TABEL ANUL ADERĂRII LA NATO PENTRU TOATE ȚĂRILE MEMBRE
„În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat consilierul lui Ilie Bolojan pentru apărare și siguranță națională, totodată șef al Cancelariei prezidențiale.
„Nu avem garanții”
România, a continuat oficialul, a fost informată în privința discuțiilor.
„Am fost informați. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a mai declarat Cristian Diaconescu.
Reprezentanții Rusiei și Statelor Unite au purtat, marți, o primă rundă de negocieri în Arabia Saudită, fără participarea europenilor sau a ucrainenilor. În acest context, președintele Franței a organizații discuții cu liderii europeni despre Ucraina și securitatea continentului, luni și miercuri, iar la cea de astăzi a luat parte și Ilie Bolojan, care a avut și o întrevedere bilaterală cu șeful statului francez.
