"Rețeta Bolojan în administrație" înseamnă geografie, patrimoniu, controlul bugetelor, investiții, majoritate în CL sau CJ și, desigur, oameni și strategie, a explicat joi președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, în cadrul Conferinței "Orașe și comunități. Viziune 2030', organizată de JumpToSmart.ro și SMARTiCITY.
Ilie Bolojan, care a deținut trei mandate de primar al municipiului Oradea, a răspuns astfel la întrebarea "Ce înseamnă Rețeta Bolojan în administrație?" adresată de Camelia Spătaru, președinta Asociației SMARTiCITY / cofondator JumpToSmart.ro, într-o scurtă discuție pe tema "De ce este Oradea considerat unul dintre orașele cu cea mai eficientă administrație publică din România?", scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Pe noi ne-a ajutat și geografia, pe cei din partea de vest a României. Pe de o parte, pentru că deficitul de infrastructură al țării noastre a făcut ca investițiile străine să se concentreze în principal pe o adâncime de câteva sute de kilometri, ceea ce pe cei din zona de vest, Cluj, Oradea, Arad, Timișoara, până la Alba Iulia, Sibiu, ne-a ajutat. Și primarii din estul României ar vrea să facă parcuri industriale, dar acestea presupun capacitatea de a ajunge la ele. De asemenea, patrimoniul pe care l-am moștenit. Și alte orașe ar dori să-și reabiliteze centrele istorice, dar dacă ele au fost demolate și s-au construit blocurile comuniste nu au ce reabilita. Oradea a fost ajutată și de geografie, și de patrimoniu și de alte contexte. Nu există niște secrete deosebite", a declarat Bolojan.
Edilul a precizat însă că ceea ce a făcut ca administrația orădeană să se diferențieze față de alte zone a fost controlul bugetelor.
"Oradea este administrația-capitală de județ cu cele mai mici cheltuieli de personal pe cap de locuitor din România. Oradea nu depășește nici astăzi cheltuielile de personal de 13-14% din totalul veniturilor proprii, ceea ce înseamnă bugete de dezvoltare an de an de milioane de euro care se văd în investiții. Este o chestiune importantă", a spus el.
A urmat accesarea de fonduri europene, a adăugat Bolojan. Faptul că o echipă de profesioniști a lucrat în permanență pentru accesarea de fonduri a făcut, cumulat, să existe bugete de investiții din fonduri europene, în ultimele două perioade de finanțare, de peste 500 de milioane de euro, ceea ce a dus la schimbarea la față a orașului, a menționat șeful CJ.
La întrebarea Cameliei Spătaru cum au fost găsiți specialiștii în accesarea de fonduri, Bolojan a răspuns că aceștia au fost, majoritar, angajați din primărie.
"Accesarea de fonduri nu presupune doar o echipă de specialiști, care este o condiție necesară, dar nu suficientă. Specialiștii au fost din primărie, funcționari publici, deci și sistemul public poate livra performanță. Dar pentru a accesa fonduri europene e nevoie de stabilitate în guvernare, ai nevoie de o majoritate stabilă în Consiliul Local sau Județean, indiferent unde ești. Dacă nu ai două treimi, se blochează proiectul în tot felul de chichițe juridice. Și presupune și curajul de a-ți asuma anumite riscuri, anumite decizii nepopulare, pentru că trebuie să faci lucruri care într-o primă fază nu dau bine, dar trebuie să treci și peste asta", a susținut Bolojan.
În ce privește reabilitarea fațadelor de la clădirile de patrimoniu din centrul istoric, Ilie Bolojan a explicat că a fost oferit un pachet de proceduri, cu facilități, dar au fost și sancțiuni.
"Eu sunt adeptul unui sistem care îi recompensează pe cei care sunt buni cetățeni și îi descurajează pe cei care prin acțiunile lor nu contribuie la bunăstarea comunității. Asta presupune, în domeniul fațadelor, un sistem mixt, în care am și supraimpozitat aceste proprietăți cu 500%, dând și amenzi în cascadă atunci când bucăți de fațadă cădeau și riscau să-i afecteze pe cei în trecere, dar în același timp venind cu un sistem în compensare prin care li se acordă credite pentru întreaga valoare a reabilitării, rambursabilă în cinci ani, a ratei egale, fără dobândă, fiind scutiți de impozitul pe proprietate cinci ani dacă își reabilitau fațada. Primăria, prin Fundația de protejare a monumentelor istorice, le realiza proiectele tehnice gratuit, iar pentru clădirile monumente istorice era și o bonificație, un grant de 20% nerambursabil din valoarea reabilitării. Acest pachet a contat foarte mult. Dar pentru că timp de cinci ani legea nu ne-a permis în România să facem supraimpozitări și am acordat numai facilități, nu s-a întâmplat aproape nimic; abia din momentul în care am aplicat sancțiunea de supraimpozitare am avut reacție socială. Și asta confirmă că oamenii sunt mult mai receptivi dacă pierd ceva, decât dacă câștigă ceva. Teoria economiei comportamentale se validează și în administrație. Și oriunde se dorește o reacție socială, trebuie să includă și acest capitol, nu putem fugi de el, chiar dacă nu e unul popular", a spus Bolojan.
