Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) a înaintat recurs împotriva unei decizii a Tribunalului București prin care instanța a respins, în noiembrie 2015, cererea instituției de suspendare a plății unei tranșe, a doua, pentru un contract privind utilizarea licențelor Microsoft în mai multe instituții publice.
Recursul a fost înregistrat joi, 11 februarie.
Dacă cererea va fi respinsă și de Curtea de Apel București, MCSI va plăti, pe lângă cele două tranșe rămase neachitate și în sumă de 22,16 milioane de euro, și penalități 3,03 milioane de lei pentru că decis să suspende achitarea sumelor prevăzute în contract.
Penalitățile reprezintă un provizion de risc pe care MCSI trebuia să îl includă în situațiile financiare ale instituției pe anul 2014, potrivit datelor din raportul Curții de Conturi pe anului 2014.
“Nu s-a constituit și înregistrat în contabilitate și, implicit, în situațiile financiare întocmite la 31.12.2014 un provizion aferent riscului pe care și l-a asumat MCSI, prin neplata contravalorii tranșei a II-a la contractul de furnizare de produse software Microsoft, încheiat între MCSI și asocierea formată din D-Con.Net.AG Elveția (lider de asociere), D-Con.Net GMBH Austria (membru asociere), Comsoft Direct AG Elveția (membru asociere), Bechtle Holding Schweiz AG Elveția (membru asociere) și Dim Soft SRL România (membru asociere)”, se arată în documentul Curții de Control.
MCSI a suspendat plata tranșei, scadentă în octombrie 2014, pentru că a avut suspiciuni cu privire la existența asocierii după schimbarea denumirii firmelor din cadrul acesteia. Ulterior, MCSI a solicitat instanței, la începtul anului trecut, suspendarea executării unui contract încheiat în 2013 privind utilizarea licențelor Microsoft în mai multe instituții publice.
Contravaloarea celor trei tranșe ale contractului semnat în 2013 se ridică la 33,25 milioane de euro.
Pârâții în dosar sunt D-Con.Net.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG), Unicredit Bank Romania, D-Con. Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG și DIM Soft SRL (actualmente Synotech Global Services România SRL).
În dosar este prezentă și Microsoft România în calitate de intervenient. Prin intervenient se înțelege persoana care intervine în proces pentru a-și apăra un drept sau pentru a spijini apărarea altei persoane.
Într-un alt contract, încheiat în august 2011, ministerul a plătit suma de 13,9 milioane de euro pentru utilizarea unui număr de 186.087 licențe Microsoft de către Ministerul Educației. Ultima tranșă din acest contract (a treia), virată în iulie 2013 și în sumă de 5,63 milioane de euro, a fost încasată de UniCredit Bank Romania, care a preluat contractul prin cesiune de la D-Con.Net. AG.
CITEȘTE ȘI Cocoș: Am fost de acord ca șeful Unicredit și un director să primească 2 mil. euro Pentru utilizarea unui număr de 163.427 de licențel Microsoft în mai multe insituții publice, ministerul a avut un alt contract cu D-Con.Net. AG în valoare de 90,18 milioane de euro. Contractul s-a derulat în perioada 2009-2012. În total, ministerul a achitat 104,08 milioane de euro pentru utilizarea licențelor Microsoft în școli și instituții publice în acest interval. Dacă se adaugă și valoarea contractului suspendat, în sumă de 33,25 milioane de euro, cifra totală ajunge la 137,33 milioane de euro.
Anterior, statul a mai cheltuit 105,08 miloane de dolari pentru utilizarea licențelor Microsoft în școli în perioada 2004 - 2009, conform MCSI.
Banii au fost plătiți în baza unui contract parafat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.
CITEȘTE ȘI Dosarul Microsoft: Cocoș, Niro și Sandu își recunosc faptele în fața ICCJ și vor pedepse mai mici În septembrie 2014, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban MIhăilescu.
De asemenea, DNA a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor în perioada 2001 - 2004.
Pentru alți cinci foști miniștri vizați în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, s-au formulat solicitări similare către fostul președinte Traian Băsescu.
Conform DNA, cerererile au fost formulate pentru că există suspiciuni în cazul foștilor miniștri în dosarul privind licențele Microsoft pentru școli.
În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (patronul grupului de firme Niro) și fostul primar al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, de luare de mită și spălare de bani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi pretins și primit 9 milioane de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Claudiu Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu MCSI.
Claudiu Florică a fost reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, compania care a intermediat furnizarea licențelor Microsoft.
Totodată, potrivit procurorilor DNA, Dorin Cocoș ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
