Luxten Lighting Company a pierdut definitiv în dosarul privind anularea unei amenzi aplicată de Consiliul Concurenței în 2016. Instituția a sancționat atunci compania cu amendă de 5,5 milioane de lei pentru că ar fi încheiat, alături de Hidroelectrica și alți parteneri ai furnizorului de energie, înțelegeri considerate anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică. Acum, Înalta Curte de Justiție și Casație a respins, printr-o decizie definitivă și revocabilă, cererea de recurs a Luxten Lighting Company împotriva unei sentințe a Curții de Apel București din luna 2018.
În ianuarie 2016, Consiliul Concurenței a anunțat că sancționat Hidroelectrica și zece parteneri contractuali ai producătorului de energie cu amenzi în valoare totală de 165,84 milioane de lei pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică.
Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei, în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries - 21.728.026 lei, Alpiq Romenergie - 87.821 lei, Alro - 21.238.719 lei, Electrocarbon - 864.203 lei, Electromagnetica - 9.021.308 lei, Elsid - 2.553.868 lei, Energy Financing Team (Switzerland) - 71.374.436 lei, Energy Holding - 12.359.852 lei și Menarom PEC (EURO PEC) - 724.950 lei.
Societățile Hidroelectrica, Elsid și Electrocarbon au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale și, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica și unii furnizori de energie electrică și consumatori eligibili pe piața angro de energie electrică, având în vedere scopul, condițiile de piață, pozițiile deținute pe piață, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, prețul contractual, imposibilitatea denunțării unilaterale din partea producătorului.
Autoritatea de concurență a constatat că aceste contracte ar fi avut ca efect blocarea pieței pentru alți furnizori și producători de energie electrică și consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieței în perioada liberalizării sectorului.
Contractele, considerate ca fiind încheiate preferențial, fără un proces de selecție obiectiv și în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantități de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de producători pe piața concurențială pentru o perioadă de 10-14 ani.
În ceea ce privește prețurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior prețurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacționare PCCB (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale) și PZU (Piața pentru Ziua Următoare), spun reprezentanții Consiliului Concurenței.
"Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung, ceilalți participanți la piață nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condițiile în care toate părțile implicate cunoșteau informațiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziționat cantități importante de energie de pe piața concurențială la un preț mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi", a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în comunicatul instituției din 11 ianuarie 2016.
În perioada analizată, respectiv 2003 - 2012, Hidroelectrica a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În același timp, aceste contracte au afectat și concurenții Hidroelectrica activi pe segmentul concurențial al pieței producerii și comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la prețuri care să poată concura prețurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricționat accesul celorlalți producători la grupul de clienți ai Hidroelectrica.
De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitățile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opțiunii Hidroelectrica de a participa la piața pentru ziua următoare (PZU), ceea ce ar fi condus la diminuarea lichidității și la distorsionarea prețului de referință pe piața de energie electrică din România.
Mai mult, prin încheierea și derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica pe piața reglementată ar fi scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preț scăzut aferentă 'coșului reglementat', fapt ce a condus implicit la afectarea prețului la consumatorii casnici.
Un alt aspect constatat în cadrul investigației este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-ar fi exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.
Astfel, conform sursei citate, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie și-ar fi coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, fiind arătat că ar exista dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.
"Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurența pe piața comercializării energiei electrice, intenția părților fiind de a-și consolida poziția și de a obține unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurențiale de piață", afirma Chirițoiu în comunicatul din ianuarie 2016.
Investigația a fost declanșată în 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piața energiei electrice.
Pe parcursul investigației, mai multe companii, comercianți de energie, au acționat în instanță Consiliul Concurenței, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecției inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigației cu peste un an.
Luxten Lighting Company desfășoară lucrări de instalații electrice și în anul 2020 a raportat afaceri de 76,9 milioane de lei (de la 139 milioane de lei în 2019) și un profit net de 5,6 milioane de lei (comparativ cu 13,4 milioane de lei în 2019).
Acționarii companiei sunt Nicolae Claudiu Rădulescu - 40,3%, Ionel Pepenică - 23,4%, Monica Maria Bucur - 17,7% și Silvian Șerbănescu - 14,6%, plus alte persoane fizice cu participații minoritare.
