FOTO Cinci constructori vor contractul de peste 6 milioane euro pentru consolidarea Palatului Cantacuzino, în care se află Muzeul Enescu. Gardul mai are puțin și cade pe trecători

FOTO Cinci constructori vor contractul de peste 6 milioane euro pentru consolidarea Palatului Cantacuzino, în care se află Muzeul Enescu. Gardul mai are puțin și cade pe trecători
scris 5 apr 2018

Aedifica Carpați, Eldiclau SRL și asocierea formată din Tuscia Appalti SRL (lider), Coaf SRL și Rosa Edilizia au depus oferte pentru executarea lucrărilor de consolidare a Palatului Cantacuzino, sediul Muzeului Național "George Enescu", contract estimat de Ministerul Culturii la 6,3 milioane de euro, fără TVA. Operațiunea a fost anunțată de Profit.ro ca fiind în pregătire de la finele anului 2016, la acel moment fiind calculat că lucrarea va fi finanțată dintr-un împrumut acordat statului de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Construit între 1901-1903, Palatul Cantacuzino a fost proiectat de arhitectul Ion D. Berindey, în stil baroc specific epocii lui Ludovic al XVI-lea, pentru Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, primar al Capitalei și prim-ministru al României între 1899-1900 și 1904-1907. “Nababul”, cum era cunoscut prințul ca urmare a uriașei sale averi, a lăsat Palatul moștenire fiului său Mihai, iar după moartea prematură a acestuia din urmă, în 1928, i-a revenit soției sale, Maria (Maruca) Cantacuzino.

Urmărește-ne și pe Google News

În anii ’40, palatul a fost chiar sediul Președinției Consiliului de Miniștri, respectiv al Guvernului, iar apoi, din 1947, a fost instalat în clădire Institutul de Studii Româno-Sovietice.

Una din cele mai controversate femei din înalta aristocrație română, din cauza firii capricioase și relațiilor sale amoroase, printre care s-a numărat și filosoful Nae Ionescu, Maruca Cantacuzino s-a căsătorit în 1937 cu George Enescu. Cuplul a locuit de fapt în casa din spatele Palatului, care era folosit doar pentru serate muzicale și evenimente social-mondene.

Compozitorul a preferat dintodeauna interioare mai austere, iar camerele sale de lucru sunt cunoscute pentru modestia și discreția cu care erau mobilate. Astfel, în spatele Palatului Cantacuzino, există Casa Memorială “George Enescu”, unde pot fi vizitate câteva încăperi.

Din cauza instalării regimului comunist, Enescu și Maruca Cantacuzino au plecat la Paris, unde compozitorul s-a stins din viață în 1955. Din 1956, în Palatul Cantacuzino funcționează Muzeul “George Enescu”.

În contextul organizării, o dată la doi ani, a Festivalului Internațional George Enescu, a fost pusă tot mai frecvent și problema restaurării clădirii muzeului, care poate atrage în acea perioadă un număr semnficativ de turiști. Muzeul găduiește în prezent mai multe obiecte personale și instrumente de valoare ale compozitorului, fără a excela însă în privința standardelor unui muzeu modern și de o asemenea importanță pentru Capitală.

Mai mult, starea proastă a Palatului se poate vedea nu doar în interior, ci și din stradă, unde monumentalul gard de fier forjat a trebuit ancorat de ceva timp în lanțuri pentru a evita prăbușirea acestuia peste trecători. 

Conform datelor de la finele anului 2016, Guvernul intenționează să aloce aproximativ 45,8 milioane lei pentru consolidarea, restaurarea și amenajarea Muzeul Național “George Enescu” - Palatul Cantacuzino. Incluzând pe lângă costul construcției și manoperei și pe cel al proiectării, costul total pe metrul pătrat de restaurare va fi de aproximativ 9.160 lei.

Intervențiile vor fi realizate asupra tuturor clădirilor componente, Palatul Cantacuzino, Casa Memorială George Enescu și o anexă, iar în urma acestor lucrări, Executivul arată că se va reda vieții culturale și urbane un ansamblu important, în care se vor desfășura activități socio-culturale de anvergură.

Durata lucrărilor este estimată la doi ani.

viewscnt
Afla mai multe despre
palatul cantacuzino
muzeul enescu
consolidare
ministerul culturii
oferte
licitatie