Deficitul de cont curent s-a deteriorat cu peste un sfert ca volum în 2024, ponderea acestuia depășind 8% din PIB, una dintre cele mai ridicate din punct de vedere istoric. Totodată, investițiile străine directe, care reprezintă cea mai bună finanțare a deficitului extern, au scăzut ca volum, în timp ce datoria externă a continuat să urce, pe fondul împrumuturilor statului.
România a încheiat 2024 cu un deficit al contului curent de 29,4 miliarde de euro, în creștere de la 21,5 miliarde de euro în 2023, arată datele preliminare de la Banca Națională a României.
Ponderea în produsul intern brut a crescut de la 6,6% la circa 8,3%, urmând practic traseul deficitului bugetar, care a urcat de la 5,6% la 8,7% în același interval.
Deficitul extern de anul trecut s-a apropiat de cel din 2022, când șocul prețului energiei a dus la o creștere abruptă a prețurilor de import, atenuată însă în 2023. Deficite externe așa de mari a mai avut România doar înainte de criza economică și financiară din 2008-2010.
Deficitul în comerțul cu bunuri a atins 32,9 miliarde de euro anul trecut, față de 29 de miliarde de euro în 2023.
Excedentul din comerțul cu servicii s-a redus de la 13,3 miliarde de euro la 11,5 miliarde de euro. Evoluția vine în deosebi din scăderea excedentului din sectorul transporturilor cu peste 860 de milioane de euro, la 4,7 miliarde de euro, și a creșterii cheltuielilor cu turismul în afara țării, care au dus la o un deficit mai mare cu 604 milioane de euro, la 4,3 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare s-a deteriorat și ea, cu un deficit de 9,3 miliarde de euro, față de 8 miliarde de euro în 2023. Evoluția vine îndeosebi pe fondul scăderii veniturilor nete din remunerarea salariaților cu circa 800 de milioane de euro, în timp ce ieșirile nete pentru plata datoriei publice deținute de străini a crescut cu 1 miliard de euro, la 3,6 miliarde de euro. Dividendele plătite de firme către acționarii străini au rămas aproape nemodificate, la o valoare netă de 11,6 miliarde de euro.
Balanța veniturilor secundare s-a deteriorat de asemenea, cu o valoare netă de 1,3 miliarde de euro, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în 2023. În aceasta intră transferurile curente private și transferurile administrației publice.
Investițiile străine directe au scăzut de la 6,7 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro, din care participațiile de capital reprezintă 4,7 miliarde de euro.
Datoria externă totală a ajuns 203,6 miliarde de euro, de la 183,2 miliarde de euro în anul precedent. Creditele intra-grup, considerate investiție străină directă, deci datorie bună aveau un stoc de 49,3 miliarde de euro anul trecut, față de 47,3 miliarde de euro în 2023.
Fără creditele luate de filialele multinaționalelor, datoria externă a fost anul trecut de 154,3 miliarde de euro, față de 135,9 miliarde de euro în 2023.
Datoria externă publică a ajuns la 107,1 miliarde de euro, față de 91,8 miliarde de euro, în condițiile în care guvernul a continuat să se bazeze pe finanțarea externă pentru a acoperi deficitul ridicat. Datoria băncilor a rămas aproximativ constantă, la 12,9 miliarde de euro, în timp ce datoria firmelor private către creditori externi a crescut de la 27,9 miliarde de euro la 29,8 miliarde de euro.
