Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda de politică monetară în ședința de marți, 5 aprilie, pe fondul inflației ridicate și a presiunilor pe cursul de schimb. Rata BNR va rămâne cea mai redusă din regiunea Europei Centrale și de Est.
Analiștii estimează că banca centrală va crește dobânda cheie de la 2,5% la 3%, a doua ședință consecutivă în care pasul de creștere va fi de jumătate de punct procentual, potrivit medianei unui sondaj Bloomberg. Dobânda facilității de credit, care reprezintă pragul în jurul căruia se așază ratele interbancare în perioadele de deficit de lichiditate, așa cum a fost perioada recentă, este așteptat să crească de la 3,5% la 4%.
Rata inflației a ajuns la 8,5% în februarie, împinsă în sus mai ales de componenta de energie. Prețurile internaționale la energie au crescut accelerat în februarie-martie, pe fondul războiului din Ucraina, ceea ce amenința să ducă inflația chiar peste nivelul de circa 11% prognozat de BNR la jumătatea anului. Între timp guvernul a anunțat noi măsuri pentru ținerea sub control a facturilor la curent și gaze – compensări și plafonări.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”BNR este pusă în fața unui context dezagreabil al unei inflații ridicate pe partea de ofertă și a unei creșteri economice mai reduse. Strategia aleasă până acum pare să fi fost «fă cât mai puține și speră că va ține» și avem puține motive să credem că politica se va schimba. Acum ne așteptăm ca rata cheie să ajungă la 4,5% în acest an și să rămână acolo pe durata lui 2023”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, care pentru ședința de marți estimează o creștere de 0,5 puncte procentuale a ratei cheie.
ING a revizuit prognoza de inflație de la o valoare medie de 8,8% în 2022 la una de 9,3%, cu un nivel de 8,9% la finele anului. Prognoza BNR este de 9,6% la finele anului pentru rata anuală.
Erste estimează că BNR își va reduce estimarea de inflație pentru următoarele patru trimestre ca urmare a prelungirii facilităților pentru plata facturilor la energie. Dar inflația de bază, care exclude prețurile volatile și reglementate din coșul de consum și este considerată un indicator mai relevant al presiunii cererii asupra prețurilor - va fi în creștere și va rămâne peste ținta BNR de maximum 3,5% pentru următorii doi ani.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, arată că BNR s-a implicat puternic în piața valutară în ultima lună și jumătate, având în vedere importanța cursului de schimb pentru banca centrală – o monedă mai slabă înseamnă inflație mai mare. Leul a stat, practic, nemișcat de la începutul războiului din Ucraina, în timp ce valutele din regiune au avut fluctuații puternice.
”Spre deosebire de alte bănci centrale, BNR pare să nu favorizeze combaterea inflației prin întărirea monedei. BNR țintește o volatilitate redusă a cursului, și permite cel mai probabil o depreciere graduală a leului”, scrie Dascălu.
BCR vede rata cheie la 3,5% în acest an, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale la ședința de marți.
Banca centrală a cumpărat după aproape un an de pauză titluri de stat din piața secundară la începutul lunii martie, pe fondul tensiunilor din piață. Randamentele plătite la datoria publică s-au calmat ulterior intervenției băncii centrale. ING nu se așteaptă ca banca centrală să-și facă un obicei din achiziția de obligațiuni guvernamentale. BNR crede însă că BNR ar putea ținti un anumit nivel al dobânzilor la titlurile de stat în raport cu creșterea economică și că va susține împrumuturile Ministerului de Finanțe.
Datele cu frecvență ridicată au surprins pozitiv la începutul acestui an, cu o creștere puternică în industrie și construcții. Totodată, încrederea în economie a continuat să crească în martie, în pofida războiului de la granița de est. ING estimează că economia a crescut cu 0,2 puncte procentuale în primul trimestru și că astfel este evitată o recesiune tehnică.
Și Banca centrală a Poloniei este așteptată să crească dobânda cheie marți de la 3,5% la 4%. În acest condiții BNR va rămâne cu cea mai redusă rată cheie din regiune, în condițiile în care Ungaria e la 4,4% și Cehia la 5%.
BCR vede cursul de schimb la 5,05 lei/euro la finele anului, în timp ce ING estimează că acesta va rămâne nemișcat în jurul pragului de 4,95 lei/euro.
Ratele la bănci, în creștere
Majorarea dobânzilor din piața interbancară a fost transpusă deja într-o creștere a ratelor începând cu această lună. Media ROBOR la 3 luni a crescut cu peste 1,1 puncte procentuale în trimestrul 1 față de trimestrul 4 din anul trecut la 3,65%, în timp ce indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a crescut cu circa 0,7 puncte procentuale de la 1 aprilie la 2,86% și va crește la 2,65% de la 1 iulie.
Noua creștere a ratei cheie a BNR se va vedea mai târziu în majorarea ratelor la creditele în derulare, mai ales în cazul împrumuturilor cu rata variabilă indexate în funcție de IRCC. De altfel, ratele din primul trimestru încă nu au încorporat creșterea recentă a dobânzilor – spre exemplu ratele dobânzilor la plasamentele interbancare, pe baza cărora se calculează IRCC, au fost în intervalul 3,5-3,8% în ultima lună, în timp ce ROBOR 3M a fost la 4-4,6%.
