Autoritățile vamale au reținut, anul trecut, 26,7 de milioane de produse falsificate (care încalcă drepturi de proprietate intelectuală) la granițele externe ale UE, cu o valoare de piață de peste 740 de milioane de euro, arată cifrele publicate astăzi de Comisia Europeană. Deși numărul produselor confiscate a scăzut cu 21% față de anul precedent, valoarea acestora a urcat cu aproape 28%, de la 580 de milioane de euro în 2018.
De asemea, numărul interceptărilor a urcat, numărul transporturilor în cazul cărora au fost efectuate confiscări crescând de la 57.433 în 2017 la 69.354 în 2018. Creșterea numărului de cazuri de confiscări la vama UE s-a produs în contextul majorării semnificative a numărului de colete mici expediate prin poștă sau prin serviciile de curierat expres.
În România, numărul produsele contrafăcute confiscate a scăzut cu 36%, la mai puțin de 1,95 milioane de articole. Produsele au vizat 276 de cazuri, numărul acestora fiind cu 16% mai mic decât în 2017.
Principalele articole confiscate la granițele UE au fost țigaretele, care au reprezentat 15% din total. După țigarete, cele mai frecvent confiscate produse au fost jucăriile (14%), materiale de ambalare (9%), etichete, marcaje și stickere (9%) și îmbrăcăminte (8%).
China a rămas principala țară de proveniență a produselor care încalcă drepturile de proprietatea intelectuală. Macedonia de Nord a fost principala sursă de băuturi alcoolice contrafăcute, iar Turcia, principala țară de proveniență pentru alte băuturi, parfumuri și cosmetice. De asemenea, autoritățile vamale europene au întâlnit numeroase ceasuri telefoane mobile, cartușe pentru imprimantă, CD-uri/DVD-uri, etichete, marcaje și stickere falsificate din Hong Kong. Principala sursă de echipamente pentru calculatoare contrafăcute a fost India.
În ceea ce privește modurile de transport, 54,3 % din totalitatea articolelor reținute de autoritățile europene au intrat în UE pe cale maritimă, de obicei sub forma unor transporturi de mari dimensiuni. Ea a fost urmată de calea aeriană, pe care s-au transportat 9,9% dintre articolele falsificate. Pe al treilea loc se situează traficul poștal și de curierat care, împreună, au reprezentat un procent de peste 15% și care au fost formate, în principal, din bunuri de consum comandate online, precum încălțăminte, îmbrăcăminte, poșete și ceasuri de mână.
Produsele de uz zilnic și cele cu potențialul de a dăuna sănătății și siguranței consumatorilor (alimente, băuturi, medicamente, electrocasnice electrice, jucării etc) au reprezentat 36,8% din totalul articolelor confiscate.
Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse de autoritățile vamale pentru a asigura respectarea drepturilor de proprietate intelectuală a fost emis anual începând cu anul 2000 și se bazează pe datele transmise Comisiei de administrațiile vamale ale statelor membre.
