Pachetul Comisiei Europene de decizii de infringement, publicat pe 25 iulie, vizează România într-o notă ultimativă pentru neconformare în privința gestionării deșeurilor.
În același timp, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale Bucureștiîși permite - din nou - să tergiverseze rezolvarea situației în Capitală.
Pe lângă includerea României în rândul statelor membre care au ratat țintele de reciclare a deșeurilor, COM acordă României două lunipentru a veni cu măsuri și explicații în cazul depozitelor neconforme. Sunt invocate atât nerespectarea condițiilor de protecție a mediului în cazul gropilor de gunoi, cât și obligativitatea de a depozita exclusiv deșeuri tratate - ceea ce se traduce în trasabilitate, colectare separată, capacități și instalații de a prelucra deșeruile municipale în amestec și pe cele organice.
Cu toate acestea, după ce în ultimul an a suplinit licitația publică pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor produse de Municipiul București prin proceduri de atribuire fără publicare prealabilă (NFP) organizate, anulate și re-organizate repetat, ADIGID MB relansează procedura competitivă principală în termeni ce sunt din nou contestați.
Motivul principal al contestării este că autoritățile au introdus prevederi atipice pentru operatorii ofertanți, respectiv deținerea Autorizației de Mediu (AM), iar nu deținerea exclusivă a Autorizației Integrate de Mediu (AIM).
Aceasta în condițiile în care legislația europeană de mediu, preluată integral de România, prevede pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor obligativitatea deținerii unei AIM - care presupune respectarea unor reguli mai stricte referitoare la amplasament (de exemplu, distanțe mari față de locuințe) și investiții considerabile, de zeci de milioane de euro, în infrastructură, utilaje și echipamente specifice pentru tratare mecanică și biologică.
În cazul AM, distanța față de locuințe este mult mai mică, iar complexitatea investițiilor și a instalațiilor care protejează sănătatea populației este mult redusă.
Prin introducerea acestor prevederi, autoritățile locale permit practic calificarea în această licitație complexă și cu miză uriașă – nu doar economică și pentru sănătatea mediului și a populației, ci și în mod evident acum și politică, pe relația cu UE – și a ofertanților care dețin doar AM și simple instalații de sortare. Ceea ce înseamnă operatori care nu au efectiv capacitatea de a gestiona eficient deșeurile municipale în acord cu normele legale.
NFP-urile organizate până acum au permis la rândul lor participarea și a firmelor care dețineau AM, și nu doar AIM. Ca urmare, în cazul celor deja operaționalizate, au apărut din nou amplasamete la periferia Bucureștiului unde se depozitează zeci de mii de tone de deșeuri în amestec, lipsite de trasabilitate, pe care operatorii în cauză nu au capacitatea reală de a le trata. De altfel, depozitele respective nu dispun nici de infrastructuri și echipamente specifice pentru procesarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat.
În schimb, operatorii încasează de la autoritățile locale contravaloarea serviciilor de tratare pe care nu le efectuează de fapt.
Protestele și petițiile cetățenilor afectați, adresate administrațiilor publice și presei, nu au convins autoritățile că situația ar trebui reanalizată. Ca atare, deținerea de AM în loc de AIM a fost păstrată și în cadrul procedurii principale de licitație publică.
Un alt aspect contestat în cadrul procedurii este eliminarea din documentație a obligativității producerii de compost-like-output/ CLO în procedura de tratare mecano-biologică a deșeurilor, ceea ce înseamnă un produs inert, stabilizat, derivat de la depozitare, utilizabil pentru amenajări. Mai mult, un produs exceptat de la plata taxei pentru economie circulară – cei 160 de lei/tona de deșeuri depozitată, plătiți de către Primării (adică de către cetățeni) către Fondul de Mediu.
Implicit, operatorii care au CLO ca rezultat din procesarea deșeurilor ajută la diminuarea acestor plăți, estimate la nivelul Capitalei – care produce 1 milion de tone de deșeuri anual – la 500.000 lei/ zi.
În consecință, costul blocajelor privind procedura principală de tratare mecano-biologică a deșeurilor în București înseamnă: pierderifinanciare pentru cetățeni, afectarea calității mediului și implicit a stării de sănătate a populației și sancționarea României pentru nerespectarea Directivelor de mediu, cu riscul iminent de procese la CJUE.
