Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, la revizuirea căruia se muncește de 5 ani, din 2013, și a cărui valabilitate a fost prelungită succesiv de 4 ori în ultimii 18 ani, respectiv de la adoptarea sa inițială din anul 2000, va fi prelungit din nou, din cauza faptului că revizuirea sa nu va fi finalizată până la sfârșitul acestui an.
Astfel, valabilitatea PUG-ului Capitalei va fi prelungită "până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General".
Acest lucru este posibil după ce, în vară, a fost modificată prin OUG legislația privind amenajarea teritoriului. Legea de aprobare a OUG respective a intrat în vigoare la 1 decembrie.
Vechea formă a normelor de amenajare a teritoriului prevedea că PUG-urile trebuie actualizate la cel mult 10 ani și că termenele lor de valabilitate pot fi prelungite o singură dată, până la aprobarea celor noi, dar fără a se depăși 10 ani de la data expirării inițiale a termenului.
Din vară, legea prevede doar că "termenul de valabilitate a planului urbanistic general se prelungește, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiția inițierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate".
În cazul Capitalei, aceste demersuri de actualizare a PUG au fost lansate în 2013, prin semnarea în acest sens a unui contract de servicii. Valabilitatea PUG-ului Capitalei a fost prelungită ultima dată în 2015, până la 31 decembrie 2018.
"(...) considerăm că, în situația nefinalizării PUG Municipiul București până la sfârșitul anului 2018, (...) Primăria Municipiului București se află în imposibilitatea legală de a mai avea plan urbanistic general în vigoare după data de 31 decembrie 2018, dată de la care nu se mai poate prelungi valabilitatea planurilor urbanistice generale elaborate și aprobate anterior anului 2003. Astfel, ne vom afla în situația de a suspenda eliberarea autorizațiilor de construcție/desființare pe raza teritorial administrativă a Municipiului București, astfel blocând realizarea unor noi investiții și generând inclusiv riscul de pierdere a finanțărilor", este argumentat într-un document oficial.
Pentru ca Bucureștiul să se dezvolte "unitar și armonios", trebuie să se renunțe la dezvoltarea de tip parcelar și să se adopte politica definirii ariilor de dezvoltare, precum în Spania, i-a spus arhitectul spaniol Leopoldo Arnaiz primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, luna trecută, în cadrul unei întâlniri care a avut loc cu ocazia vizitei acesteia la Madrid.
Arnaiz este președinte și director general al companiei de urbanism Arnaiz&Partners, care face parte din asocierea ce lucrează, alături de Universitatea de Arhitectură Ion Mincu (lider de asociere), la elaborarea Planului Urbanistic General al Capitalei, a transmis Primăria București. Noul PUG trebuia aprobat până la finalul acestui an de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
Potrivit sursei citate, discuțiile s-au axat pe prezentarea unor concepte sau practici urbanistice care ar putea fi aplicate la București, cum este cel al definirii ariilor de creștere, și pe modul de funcționare a domeniului la Madrid (legea urbanismului).
"Leopoldo Arnaiz a opinat că, pentru ca Bucureștiul să se dezvolte unitar și armonios, trebuie să se renunțe la dezvoltarea de tip parcelar și să se adopte politica definirii ariilor de dezvoltare. Acesta a arătat că Legea urbanismului aduce, în Spania, o serie de beneficii municipalității. Conform legii, primăria orasului stabilește care sunt ariile de creștere, indiferent că sunt ocupate de proprietăți publice sau private. Proprietarii cedează către domeniul public până la 30% din terenul pe care îl dețin, astfel încât, indirect, o parte din costul investițiilor este suportat de proprietari. În momentul delimitării străzilor, de exemplu, 10% din orice teren care se suprapune cu traseul viitorului proiect intră în proprietatea primăriei, în concluzie patrimoniul orașului crește cu cheltuieli minime, prin contribuția locuitorilor săi", se relata în comunicatul PMB.
O altă particularitate a legislației urbanistice spaniole este aceea că, atunci când se dezvoltă proiecte imobiliare noi, un procent din viitoarele locuințe este destinat populației defavorizate, pe principiul evitării segregării sociale.
"Având în vedere toate aceste particularități, în Spania a fost nevoie de 30 de ani pentru ca cetățenii să accepte și să aplice legea urbanismului", mai preciza comunicatul PMB.
