Producătorii de ciment din România caută soluții pentru a-și produce singuri energia, pe fondul exploziei prețului gazelor și al stopării importurilor de cărbune din Rusia anunțată de Comisia Europeană. Dependența de combustibilii fosili poate fi redusă și prin producția de energie electrică din gazele reziduale rezultate din producția de ciment, spun reprezentanții industriei.
Eliminarea treptată a importurilor de cărbune rusesc din Uniunea Europeană este una dintre principalele măsuri din cel de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe care Comisia Europeană l-a propus, recent, ca reacție la atrocitățile din orașul ucrainean Bucha. Producătorii de ciment sunt unii dintre cei mai mari consumatori de cărbune din lume. În plus, costul cu energia într-o fabrică de ciment reprezintă circa 40% din cheltuielile operaționale.
„Industria cimentului continuă să facă investiții pentru a crește eficiența energetică și, în prezent, producătorii analizează variantele pentru a-și produce singuri energie, fie că vorbim de energie electrică, energie solară sau, mai nou, de o tehnologie puțin pusă în practică în Europa, aceea de producere a energiei electrice din gazele reziduale provenite din procesele noastre tehnologice. Această industrie, pentru a-și putea reduce dependența de combustibilii fosili, în momentul în care știm cu toții cu cât a crescut prețul gazului, iar importurile de cărbune din Rusia au fost stopate, are o soluție în co-procesarea deșeurilor“, spune Marinela Drăcea, președinta Patronatului din Industria Cimentului și altor Produse Minerale Pentru Construcții din România (CIROM).
Asta înseamnă transformarea în sursă de energie și materii prime a deșeurilor care nu mai pot fi reciclate. Mai exact, în loc ca aceste deșeuri să ajungă la gropile de gunoi, ele pot intra în circuitul economic și pot fi considerate o sursă de energie și materii prime pentru producătorii de ciment.
„Este păcat că 74% din deșeurile municipale ajung să fie depozitate, iar această soluție de co-procesare a deșeurilor în fabricile de ciment este și o metodă de a reduce emisiile de CO2, cea mai mare provocare la care trebuie să facem față acum“, a explicat Drăcea.
Trebuie menționat faptul că energia nu este singurul cost în creștere pentru industria cimentului. Prețul certificatelor CO2, pe care producătorii sunt obligați să le cumpere, a ajuns la circa 80 de euro. Certificatele de emisii sunt parte a unui mecanism european ce urmărește reducerea poluării, obiectivul fiind acela de a ajunge la emisii zero în 2050 la nivelul Uniunii Europene. În acest context, producătorii de ciment testează noi tehnologii de captare și stocare a emisiilor de CO2.
„Această tehnologie este definitorie în cazul industriei cimentului pentru ca emisiile de CO2 provenite din procesul tehnologic și care reprezintă 60% din emisiile industriei nu pot fi altfel evitate decât prin captare și stocare. Ca să poată deveni funcțională această tehnologie este nevoie ca infrastructura de transport și de stocare să fie aprobată și realizată de autorități, deci este nevoie de o colaborare între industrii și autorități pentru că ei pot să facă funcțională infrastructura de transport și stocare“, adaugă președinta CIROM.
Costurile suplimentare apărute în producerea cimentului au condus la creșterea importurilor de ciment din țări din afara Uniunii Europene, care nu au aceleași constrângeri de mediu cu producătorii europeni. Anul trecut, importul de ciment a crescut cu peste 26,5%, comparativ cu 2020, iar creșterea față de 2016 este de circa 580%, transmite reprezentanta patronatului.
„Comisia Europeană lucrează acum la un mecanism de ajustare la graniță a emisiilor de CO2, pentru că aceasta este cea mai mare amenințare asupra întregii industrii europene: importurile din țările care nu au aceleași constrângeri de CO2. Și pentru asta, este nevoie să se introducă acest mecanism de ajustare a emisiilor de CO2, astfel încât să se egalizeze costurile: ceea ce plătesc producătorii din Europa, să plătească și producătorii din afara UE.
La nivel european se discută despre reducerea treptată a alocărilor gratuite pe care le primește industria. De aceea, toată industria consideră indispensabil ca reducerea acestor alocări gratuite să se facă treptat și abia după ce acest mecanism de ajutare la graniță își va dovedi eficacitatea, pentru că, altfel, întreaga industrie din Europa și din România este supusă relocării“, conchide Marinela Drăcea.
Producția de ciment a avut o ușoara creștere, de 1,3%, în 2021, comparativ cu anul anterior, însă livrările pe piața internă au scăzut cu 1,5%, în aceeași perioadă. Motivul este dat de faptul că importurile din țările non UE în 2021 au crescut substanțial, depășind un milion de tone ceea ce reprezintă aproximativ producția unei fabrici standard de ciment. Pentru acest an, producătorii de ciment așteaptă o ușoară creștere a livrărilor, pe fondul lucrărilor de infrastructură prevăzute în Programui Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
