Algoritmii inteligenți, implementați în mod responsabil, ar putea ajuta guvernele să îmbunătățească furnizarea serviciilor și să consolideze implicarea cetățenilor În ultimii ani, administrațiile locale, orășenești, regionale și naționale din întreaga lume au lansat discret programe pilot pentru testarea aplicațiilor de inteligență artificială (AI) în curs de dezvoltare, demonstrând un entuziasm față de tehnologie cel puțin la fel de mare ca cel din sectorul privat.
Un nou sondaj realizat de The Economist Intelligence Unit și sponsorizat de Microsoft dezvăluie că un număr egal de respondenți din sectorul public și din sectorul privat au spus că au testat AI: în total, trei sferturi dintre respondenți.
Privind în perspectivă, oficialii din sectorul public au mare încredere că AI va ajuta la rezolvarea principalelor provocări strategice. Puțin sub o treime (31%) dintre oficialii care au participat la sondaj au declarat că AI este „foarte importantă” pentru rezolvarea acestor provocări, iar 64% au spus că este „oarecum importantă”. Însă, aplicațiile din sectorul public, precum și piedicile și riscurile percepute, sunt cu totul diferite.
Cetățenii au de câștigat
Este mai puțin probabil să se obțină beneficii simple în materie de eficiență și productivitate sau să se observe valoarea specială a capacității AI de a îmbunătăți inovația proceselor în sectorul public decât în industrie. AI poate ajuta cu siguranță la automatizarea proceselor repetitive și la eficientizarea funcțiilor de tip back office, dar aceste aplicații sunt printre cele mai comune atunci când vine vorba de posibilitățile oferite de AI pentru guvern.
În schimb, sondajul dezvăluie o pozitivitate semnificativă față de capacitatea AI de a ajuta guvernele să colaboreze cu cetățenii. Aproape 7 din 10 respondenți spun că se așteaptă la adoptarea de instrumente AI pentru creșterea gradului de implicare cetățenilor în următorii cinci ani.
Printre exemplele în curs de dezvoltare în acest domeniu se numără utilizarea de boți, de la cei care răspund la întrebări și îi ajută pe cetățeni să înțeleagă legile, drepturile și reglementările, până la cei care consiliază sau sfătuiesc.
Finlanda, de exemplu, a testat un bot numit Aurora pentru a-i ajuta pe cetățeni să găsească un loc de muncă și pe absolvenți să aleagă o carieră, în funcție de interesele și abilitățile lor. Algoritmul său pretinde să anticipeze momentul în care abilitățile devin învechite și sugerează apoi un parcurs de angajare mai sustenabil sau recomandă instruirea disponibilă.
În Elveția, Secretariatul Elvețian de Stat pentru Migrație a apelat recent la AI pentru a ajuta guvernul să aloce refugiați unor locuri de muncă avantajoase. Algoritmul dezvoltat îmbină datele privind ocuparea forței de muncă din relocarea anterioară cu datele privind caracteristicile refugiaților, pentru a repartiza persoane într-un canton - un stat elvețian - unde au cele mai mari șanse de a găsi un loc de muncă. Datele sunt apoi luate în considerare în deciziile de relocare a personalului uman.
Cifrele recente sugerează că doar 15% dintre solicitanții de azil din Elveția reușesc să își găsească un loc de muncă după trei ani, dar modelarea timpurie a rezultatelor sugerează că algoritmul ar putea stimula angajarea refugiaților cu până la 30%, fiecare refugiat angajat ajutând statul elvețian să economisească anual, în medie, 35.000 USD.
În atenția publică
Conform sondajului, cea mai populară aplicație a AI în sectorul public este analiza imaginii, aleasă de 41% dintre respondenți. Cazurile de utilizare variază de la cele practice, dar obișnuite, cum ar fi citirea plăcuțelor de înmatriculare pentru monitorizarea traficului sau emiterea biletelor de parcare, până la cele controversate, precum recunoașterea facială a cetățenilor. Vederea artificială poate ajuta și la monitorizarea și gestionarea infrastructurii publice.
Și mai promițătoare este analiza predictivă.
Algoritmii predictivi au fost folosiți în sectorul public în multe cazuri, anticipând rezultate în toate domeniile, de la piața muncii la poliție și fraude normative sau fiscale.
În cazuri mai noi, inovatoare, sunt adunate surse de date diferite pentru a oferi noi informații. De exemplu, învățarea automată a fost folosită pentru a ajuta pompierii să prezică unde este cel mai probabil să se declanșeze incendiile și unde sunt cel mai bine utilizate resursele.
Biroul de pompieri din Pittsburgh a testat utilizarea învățării automate pentru compactarea informațiilor despre proprietăți și a înregistrărilor de incendii, pentru a estima riscul viitor de incendiu. Testul a evaluat cu exactitate peste 57% din incendiile reale într-o perioadă de șase luni, o îmbunătățire față de metodele anterioare. Atunci când aceste predicții determină modul în care sunt utilizate resurse precum mașinile și personalul, acestea ar putea salva vieți prin reducerea timpilor de răspuns.
Provocări
În unele domenii, sectorul public are deja un avantaj față de sectorul privat în adoptarea instrumentelor AI. Cifrele mai mari raportează adoptarea AI pentru analiza imaginilor și învățarea automată, de exemplu. Cu toate acestea, datele sondajului sugerează că guvernele sunt mai puțin pregătite pentru adoptarea la scară largă.
Funcționarii chestionați au declarat că au acționat mai puțin pentru dezvoltarea de politici, proceduri și procese de supraveghere în cadrul organizațiilor lor: 39% spun că au făcut acest lucru „nu foarte mult” sau „deloc”, comparativ cu 26% dintre corespondenții lor din sectorul privat.
Robyn Scott, fondatoarea Apolitical, o rețea globală de inovare pentru funcționarii publici, consideră că acest lucru este probabil generat de trei cauze. În primul rând, guvernele au adesea date foarte eterogene, slab structurate, care pot încetini lucrurile. Cu toate acestea, tot mai multe se îndreaptă către inovație. „În Noua Zeelandă se încearcă deja ca toată legislația să fie citită automat”, notează ea.
Ideea se aplică legilor care implică eligibilitatea sau calculul, cum ar fi cele care determină alocarea beneficiilor sociale.
Rescrierea lor sub formă de cod înseamnă stabilirea logicii, cerințelor și exonerărilor unei legi. Experimentul promite să faciliteze implementarea AI și să evalueze unde este necesară o interacțiune fizică cu guvernul (cum ar fi o semnătură sau verificare).
A doua problemă este lipsa de competențe. „În unele cazuri, sectorul public nu a reușit să se dezvolte și să angajeze pentru abilitățile necesare pentru a înțelege, valorifica și adapta AI”, explică ea.
În cele din urmă, guvernele sunt direct răspunzătoare față de public într-un mod în care majoritatea organizațiilor din sectorul privat pur și simplu nu sunt, notează ea. O examinare democratică și un interes mass-media mai mare necesită mai multe garanții, de exemplu împotriva datelor părtinitoare care produc rezultate părtinitoare.
Totuși, așa cum demonstrează proiectele pilot din Finlanda, Elveția, SUA și nu numai, nu lipsesc ideile inovatoare care sunt explorate, testate sau deja utilizate de guverne și de sectorul public. Adoptarea de succes și pe termen lung, care poate transforma în mod pozitiv serviciile publice, va impune ca guvernele să se concentreze pe dezvoltarea capacităților și abilităților la nivel intern, precum și pe gestionarea problemelor complexe, esențiale, de garantare a încrederii și legitimității publice.
