Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a anunțat Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor, la Profit Financial.forum.
Aceasta în condițiile în care băncile sunt puternic lovite de decizia Guvernului de a introduce o taxă de 2% pe veniturile brute ale acestora pentru următorii doi ani, care se adaugă la plățile făcut deja pentru impozitul pe profit.
„Nu credeam că eu, ca bancher, o să devin mândru că profitabilitatea industriei bancare este pe ultimul loc. Asta spune totul despre anormalitate în care trăim!”, punctează președintele executiv al ARB.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Ministerul Finanțelor a majorat la 200 de miliarde de lei, de la 180 de miliarde de lei anterior, programul indicativ de împrumuturi pentru anul 2023, cu scopul de a prefinanța din necesarul de împrumuturi din anul următor, a anunțat Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a atins deja, din noiembrie, necesarul de împrumut stabilit anterior, de 180 de miliarde de lei.
Suma de 200 miliarde de lei declarată ca necesar de împrumut ar fi una record. De asemenea, ar reprezenta un record și împrumuturile în zona a 200 miliarde de lei. Dacă pentru deficitul inițial de anul acesta, de 4,4% din PIB, a fost anunțat un necesar de finanțare de 160 miliarde de lei, majorarea ulterioară la 180 miliarde de lei era suficientă pentru a acoperi un deficit de 5,5% din PIB (177 miliarde lei). Un necesar de finanțare de 200 miliarde lei ar fi suficient și pentru un deficit de 7% din PIB (200,5 miliarde lei), potrivit calculelor Profit.ro. Nanu a insistat, însă, că majorarea a fost decisă pentru a împrumuta înainte din necesarul pentru 2024.
Această creștere a necesarului de împrumut este a doua din 2023. Inițial, necesarul de împrumut a fost anunțat la 160 de miliarde de lei, pentru acoperirea unui deficit bugetar de 4,4% din PIB, la care se adaugă împrumuturile pentru rostogolirea datoriei vechi, ajunse la scadență.
"Ultima perioadă a fost mai agitată prin prisma acestei legislații care a fost promovată și care a creat o grămadă de discuții privind beneficiile pe termen lung versus impactul asupra deficitilor pe termen scurt, iar mediile investiționale reacționează, nu neapărat negativ față de România, dar intră într-o perioadă de wait and see, așteaptă să vadă ce se întâmplă, să fie înlăturate o parte din incertitudini, să vadă un buget pentru anul următor, să vadă ccât de credibil e bugetul pe anul următor. Strategia noastră anul ăsta a fost să ne acoperim cât mai repede necesarul și să fim în situația de a avea o flexibilitate mare spre sfârșit de an. Nu pot să spun că ne așteptam, că aveam un bet legat de deficitul bugetar la sfârșitul anului, dar strategia asta a fost și am beneficiat de o cerere mare pe toate segmentele de titluri. Inițial am anunțat un calendar de 160 de miliarde, care era corespunzător unui deficit de 4,4% din PIB. Acest necesar, de 160 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie era deja acoperit.
Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat anunțat pentru anul 2023, revizuit în luna octombrie 2023, este îndeplinit în proporție de cca 97% la jumătatea lunii noiembrie (175,5 miliarde lei). Sursele de finanțare atrase de pe piața internă sunt în sumă de aproximativ 120 miliarde lei, prin licitații de titluri de stat pe piața interbancară și prin programele de titluri de stat dedicate persoanelor fizice, de pe piețele externe fiind atras echivalentul a 11,2 miliarde euro prin emisiuni de euroobligațiuni, trageri de la instituții financiare internaționale și din tranșa a-II-a din componenta de împrumut PNRR.
Acum, programul indicativ pentru anul 2023 a fost revizuit la suma de aproximativ 200 miliarde lei (în creștere cu 20 miliarde lei), sumă care să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2023, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2023 și să asigure resursele necesare prefinanțării necesarului de finanțare aferent anului 2024, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023-2025.
Noua creștere la 200 miliarde lei este utilă pentru asigurarea înainte a împrumuturilor necesare pentru 2024, potrivit mesajelor transmise de către Finanțe. Împrumturile mai mari ar asigura flexibilitate, însă, inclusiv în cazul unei depșiri a nivelului de defici de 5,5% din PIB.
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu, spune că riscul legislativ a fost, de-a lungul timpului, mai mare decât cel venit din crize și că acum băncile au ajuns să fie impozitate cel mai mult dintre toate industriile, deși au printre cele mai reduse randamente.
“Principala barieră a fost riscul legislativ, tot timpul, mai mare decât toate crizele. Asta spune foarte mult. Arată că suntem într-o lipsă de normalitate economică importantă”, spune Florin Dănescu.
Dănescu arată că băncile finanțează 75% din economia României, dar că acestea nu sunt privite ca finanțatori, ci ca o industrie care decontează și acoperă deficite.
Guvernul a introdus o taxă de 2% pe veniturile brute ale băncilor pentru următorii doi ani, care se adaugă la plățile făcut deja pentru impozitul pe profit.
„Avem 24 de sectoare industriale, din perspectiva ANAF, și vedem că randamentele poziționează industria bancară pe locul 20 din 24 la return on equity. E o surpriză pentru foarte mulți! În ceea ce privește randamentul activelor, suntem pe ultimul loc”, spune Dănescu.
Randamentul mediu al firmelor românești este de 24,4%, în timp ce Randamentul mediu al băncilor este de 16,4%.
„Nu credeam că eu, ca bancher, o să devin mândru că profitabilitatea industriei bancare este pe ultimul loc. Asta spune totul despre anormalitate în care trăim!
Începutul carieri mele a fost ca trezorier. Pe vremea aceea, dacă spuneai că ai pierdere, erai terminat! Acum, politica ne obligă să fim mândri că avem pierdere sau că suntem pe ultimul loc”, adaugă președintele executiv al ARB.
„Aceasta a fost surpriza din perspectiva noastră, că s-a considerat că cea mai mare taxă pentru finanțarea deficitului trebuie luată de la bănci, care sunt pe ultimul loc ca profitabilitate”, mai spune Dănescu.
Profiturile cumulate de 2 miliarde de euro ale sectorului se împart la 33 de bănci, dar o firmă din energie a făcut mai mult în această perioadă, arată Dănescu. Mai mult, deși rentabilitatea băncilor românești este printre cele mai mari din Europa, Dănescu spune că calculul trebuie făcut pe o perioadă mai lungă, care să includă și pierderile din trecut – cum ar fi cea de 1,4 miliarde de euro din 2014. Astfel, într-un interval de 10 ani, băncile românești se plasează pe locul 14 în UE.
„Nu toate băncile au profit, apropo de taxă, care afectează foarte puternic niște bănci. La un profit mic, impactul este considerabil mai mare, și poate duce la probleme de stabilitate, dar nu vreau să intru aici în detalii”, adaugă Dănescu.
Președintele executiv al ARB mai spune că băncile sunt în situația în care atunci când discută despre problemele pe care le aduce legiuitorul în economie, ajung în cele din urmă să dea chiar în economie. Spre exemplu, arată Dănescu, băncile nu dorit să critice foarte mult în ultima perioadă pentru a nu afecta estimarea de rating pe care una dintre agențiile de rating o făcea la București.
„Suntem cumva cu mâna sucită la spate. Dacă vorbim despre ce se întâmplă, practic producem un rău clienților noștri. Asta este responsabilitatea pe care o decontăm de fiecare dată. Aceste discuții economice ar trebui făcute oficial, serios și când se stabilește ceva să rămână așa”, conchide Dănescu.
Președintele executiv al First Bank, Henk Paardekooper, se așteaptă ca în perioada următoare să vedem noi fuziuni și achiziții în piața bancară românească, după care lucrurile se vor stabiliza. Consolidarea pieței bancare, cum se mai numește scăderea numărului de bănci, ar putea însă fi accelerată de prelungirea taxei bancare de 2% peste orizontul anunțat, arată Henk Paardekooper.
„De mulți ani se vorbește de fuziunile bancare din România. Vedem că de o vreme au început să se întâmple aceste fuziuni. Personal, cred că o să vedem mai multe fuziuni sau preluări. Mă pot gândi la câteva tranzacții care vor avea loc curând, dar după aceea lucrurile se vor stabiliza”, spune Henk Paardekooper.
Banca pe care o conduce urmează să fie preluată de gigantul italian Intesa SanPaolo. Tot recent, UniCredit Bank a achiziționat subsidiara Alpha Bank din România, în timp ce OTP Bank este în discuții cu Banca Transilvania și Raiffeisen Bank pentru vânzarea afacerilor din România.
În anii recenți au mai fost tranzacții, precum preluarea de către Eximbank a Banca Românească, preluarea de către Vista Bank a Credit Agricole România. Sau a Ideea Bank de către Banca Transilvania. Mai înainte, Banca Transilvania a cumpărat Volksbank și Bancpost, tranzacții care au propulsat-o în prima poziție din piață.
„Când am venit prima oară în România, au existat anumite eforturi de agregare. Existau undeva la 42 de bănci în România, acum avem 33. După 2013-2014, nimic nu se întâmpla, mai existau tranzacții dar nu exista o tendință de consolidare”, spune Paardekooper.
„România crește, tendința este și ea în creștere. Trebuie să ne așteptăm la o consolidare crescândă, dar nu ar trebui să fim surprinși dacă lucrurile rămân așa cum sunt. Această consolidare nu va face decât să sporească robustețea acestui sector”, adaugă bancherul.
Taxa bancară de 2% se aplică tuturor băncilor, pe lângă impozitul de 16% pe venitul net, indiferent dacă băncile au profituri mici sau pierdere, așa cum se întâmplă în cazul unor bănci de talie mai redusă.
„Dacă acest impozit de 2% nu va fi pe termen limitat, va avea niște efecte, și printre acestea va fi și consolidarea sistemului bancar în continuare”, arată Paardekooper.
„Băncile nu ar trebuie să depindă de rezultatul unor alegeri, ci de ceea ce se întâmplă în economie”, mai spune el.
Bancherul olandez, stabilit în România, se așteaptă la o scădere a dobânzilor in perioada următoare, în condițiile scăderii inflației. Piața se așteaptă la același lucru, spune el: spre exemplu, ROBOR e la 6,25%, dar dacă iei o ipotecă pe 5 ani, plătești mai puțin decât ROBOR-ul, deși în mod normal dobânda la termen lung ar trebui să fie mai mare decât rata curentă a pieței.
„Perspectivele sunt bune, avem creștere de 2-3%. Am o perspectiv optimist-prudentă pentru 2024-2025”, spune bancherul.
Piața asigurărilor va închide anul 2023 undeva la 20 miliarde de lei în privința primelor subscrise de companiile de profil, ceea ce este o cifră impresionantă pentru industria locală de profil, a anunțat Mihai Tecău, director general al Omniasig VIG.
"Sperăm ca avansul organic al pieței să nu vină doar din zona RCA, ci și din alte tipuri de asigurări, care sunt prezente în portofoliile companiilor de asigurări. RCA este o parte necesară pieței, dar avem și alte tipuri de asigurări care, dacă s-ar vinde mai bine, ar asigura un confort mai bun atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice", a spus Tecău.
În opinia reprezentantului Omniasig VIG, asigurările de locuințe pot fi un motor de creștere a pieței, în condițiile în care o parte din polițe sunt obligatorii și pentru că există un deficit de asigurare de 80% din fondul locativ național.
"De asemenea, un motor de creștere poate fi segmentul clienților persoane juridice, care se confruntă cu un deficit de acoperire a riscurilor. Și asigurările de sănătate pot fi un motor de creștere a pieței de profil, în condițiile în care acest tip de polițe poate fi o alternativă la asigurările de stat obligatorii. Segmentul RCA, în opinia mea, ar trebui să fie undeva în zona a doua în privința creșterii pieței de profil", a mai spus șeful companiei.
"Mai cred că o pondere scăzută a RCA-ului în portofoliu ar asigura o sustenabilitate mai bună business-ului oricărui asigurător prezent în piața de profil. Lipsa falimentelor ar aduce o încredere suplimentară în piața de asigurări din România, care este necesară. Asigurările sunt foarte dependente de încredere, încrederea este asigurată de continuitate, de societățile de asigurare, care trebuie să-și respecte obligațiile asumate prin polițe. Atunci când se întâmplă un eveniment, trebuie să fii acolo. Acesta este primul pas. Dacă nu ești acolo, e greu să vinzi a doua zi o poliță unei persoane fizică sau unei companii", a afirmat Tecău.
Șeful Omniasig crede că există mult potențial de creștere și dezvoltare a pieței asigurărilor.
"Piața financiar-bancară are nevoie de prezența asigurătorilor, de companii de profil puternice, care să asigure continuitatea afacerilor atunci când se întâmplă un eveniment mai puțin plăcut. Fără asigurări, se vor bloca sume mai mari pentru protecția afacerilor, sume care ar putea fi alocate investițiilor și dezvoltării afacerilor. O poliță de asigurare este mai ieftină decât alte forme de protecție", a explicat reprezentantul companiei.
El a spus că asigurătorii sunt dependenți de dinamica investițiilor, de dinamica acordării de credite.
"În bugetul unei companii, partea de asigurări este lăsată mai spre final, în condițiile în care ar trebui să fie pe primul loc. Din observațiile noastre, atunci când perspectiva business-ului este negativă, când se anticipează scăderi ale vânzărilor, primul lucru la care se renunță este asigurarea. Am avut discuții cu numeroși manageri, care mi-au spus că renunță la asigurări atunci când construiesc bugetul afacerii pentru un an care se anunță mai slab. Nu este un lucru înțelept, pentru că o poliță poate asigura continuitatea afacerii pe termen mediu și lung", a mai spus Tecău.
Oferta de la Hidroelectrica a arătat capacitatea pieței de capital locale de a procesa tranzacții mari, spune directorul general al Bursei de Valori București, Adrian Tănase, care a avertizat asupra unei lichidități „spre zero” pe o piață dezvoltată. Perspective pentru un nou val de listări care să aducă valoarea totală a companiilor listate la echivalentul a 20% din PIB.
Vara acestui an a adus o emulație pe bursa românească, oferta publică primară de la Hidroelectrica (H2O) catalizând interesul și lichiditatea pe o piață a cărei activitate intrase în suferință în 2022. „Nu s-a terminat”, spune despre ecoul pozitiv al acestui eveniment corporativ Adrian Tănase, cel care de la începutul anului 2018 deține șefia executivă a operatorului de piață BVB.
Totuși, discuțiile vor persista asupra oportunității listărilor duale, în care aducerea acțiunilor unor companii pe bursa locală ar fi dublată și de o listare pe o piață secundară, însă Tănase are rezerve față de această soluție: „Credem noi, nu este totdeauna o decizie foarte bună și avem în argumentația noastră acum și acest deal. Putem face oferte doar pe piața de capăital din România, doar la Bursa de Valori București.”
În cadrul ofertei de la Hidroelectrica nu mai puțin de 70% din acțiunile vândute de Fondul Proprietatea (FP) au mers către jucătorii autohtoni. „Avem o comunitate domestică de investitori, foarte puternică; s-a văzut și în alocarea deal-ului Hidro. Cred că investitorii străini au rămas cu o mică frustrare din cauza alocărilor mici pe care le-au obținut”, spune Tănase de la BVB care afirmă că acest aspect va fi adus în discuție la întâlnirile cu brokerii, cu potențialii emitenți, cu potențialii investitori. „Cu acest lucru rămânem și cu acest lucru plecăm.”
Așteptările conducerii Bursei de Valori București sunt că vor mai urma oferte publice care să crească reprezentativitatea pieței de capital în cadrul economiei naționale a României. Pe termen scurt, valoarea agregată a companiilor listate ar putea urca la 20% din Produsul Intern Brut, față de 15% în prezent.
„Eu personal cred că o listare pe o piață din afară, pe o piață mult mai dezvoltată – fie ea din Europa sau pe piața din Statele Unite – face sens pentru o companie care este, într-adevăr, globală, cum este UiPath”, spune Tănase care afirmă că listarea la New York a respectivei companii este validă din acest punct de vedere.
Nu este, însă cazul, unor companii care operează preponderent pe piața românească sau planurile de extindere sunt cel mult regionale. Avertismentul vine de la A&D Pharma care s-a delistat de la Londra, de la relevanța scăzută pe aceeași piață a acțiunilor Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP), ultimele, de asemenea, retrase recent de la tranzacționare. Mai mult decât atât, pentru Electrica (EL) a avut la Londra o „lichiditate spre zero”.
„Pentru o companie care își creează cifra de afaceri în România sau în regiune, convingerea mea este că a te îndepărta ca și loc de tranzacționare de baza ta națională de investitori, adică cei din România, este o greșeală”, spune Tănase. „Pentru companii românești sau cele care au tendința de a se dezvolta regional, încă locul cel mai bun de tranzacționare și locul care va avea potențialul cel mai ridicat de a aduce cea mai bună lichiditate, cea mai bună evaluare, este Bursa de Valori București.”
Care sunt perspectivele creșterii lichidității
Bursa românească a fost promovată la începutul deceniului la statutul de piață emergentă de agenția de evaluare financiară FTSE Russell, dar a rămas la stadiul de piață de frontieră sub criteriile MSCI, urmărite de mai multe fonduri de investiții.
Cu listarea Hidroelectrica, România are companiile listate ce ating ștacheta de capitalizare și free-float, dar suferința este la rulajul mediu pe aceste titluri. „Nu avem constanță în lichiditate”, rezumă Tănase o realitate în care media de 20 milioane de euro este adusă de zile extrem de bune, dar care sunt urmate de mai multe zile proaste. Așteptările în cel mai bun scenariu pentru BVB este la la revizuirea de la jumătatea anului viitor, MSCI să pună bursă românească pe lista de monitorizare pentru accesul la statutul de piață emergentă.
Până atunci, este de lucru la sporiea lichidității. Bursa are în vedere derularea unui proiect cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru ca emitenții să aibă acces la o platformă digitală pentru derularea procedurilor de listare.
Pentru Tănase, însă, cea mai importantă este promovarea pieței derivatelor despre care spune că ar urma să fie operațională în prima jumătate a anului viitor. „Pentru a avea lichiditate trebuie să avem accesibilitate și la strategii de investiții”, spune directorul general al BVB, făcând trimitere directă la vânzările în lipsă și tranzacțiile în marjă a căror absență constituie o piedică în calea lichidității.
„Nu avem margin trading, nu avem short-selling. Nu merg. Avem un cadru legal, dar operațiunile nu merg”, afirmă Tănase care afirmă că acestea vor deveni operaționale prin lansarea Contrapărții Centrale, care este în proces de autorizare.
Sunt sute de mii de români care tranzacționează în afara țării. Aceșțtia merg și pentru accesibilitate, dar aici lucrurile se pot remedia repede, întrucât tot mai mulți brokeri locali oferă interfețe prietenoase, comparabile cu platformele internaționale.
„Principalul motiv pentru care merg acolo sunt strategiile pe care le pot implementa prin astfel de platforme”, spune Tănase. Contrapartea Centrală ar urma să asigure riscul de contraparte în zona de post-tranzacționare, astfel încât derivatele să devină o realitate și la BVB. Întrebat de Profit.ro asupra unor rezeve de la Banca Națională a României, Tănase a spus că nu este neapărat vorba despre o precauție, cât despre o atenție față de aspectele tehnice ale implementării acestui proiect de infrastructură a pieței.
Angajații din zona IT au decis și vor decide în continuare, în urma analizei cifrelor, să contribuie la fondurile de pensii private obligatorii, cunoscute și sub denumirea de Pilonul II, fapt ce arată că au înțeles că este important să economisească pentru viitor, a declarat Gerke Witteveen, directorul general al NN Pensii, cel mai mare administrator de profil.
"Observăm că mulți angajați din IT și angajatori din această zonă au decis și decid în continuare să contribuie la Pilonul II. Ca angajat IT trebuie să faci o cerere către angajator și, astfel, contribuția la Pilonul II va fi virată în continuare. În acest sens, există un formular disponibil pe pagina www.apapr.ro, site-ul asociației administratorilor de pensii private. Oamenii au înțeles cât de important este să economisească pentru viitor, pentru că nu putem să ne bazăm pe faptul că în viitor, în condițiile în care forța de muncă se reduce și populația îmbătrânește, pensiile vor fi asigurate la același nivel", a spus Witteveen.
"Astfel, vor fi în continuare persoane din anumite domenii economice care vor fi lăsate în urmă, dacă putem spune așa, și cred că aceste prevederi ar trebui anulate, ar trebui să ne întoarcem la situația inițială, care era favorabilă acestora", a mai spus șeful NN Pensii.
El a arătat că activele fondurilor de pensii cresc, investițiile au un nivel ridicat de prudențialitate, iar administratorii trebuie să caute modalități și mai bune de a investi banii viitorilor pensionari.
"În ultimii 15 ani, rata medie de profitabilitate a fondurilor de pensii a fost de 7,4%, comparativ cu o rată medie a inflației de 3,4%. Cu alte cuvinte, fondurile de pensii au avut o rată reală de profitabilitate de 3%. Pentru a obține aceste randament, investițiile au fost diversificate. BVB este un important partener pentru fondurile de pensii. Obligațiunile și piețele internaționale au ajutat, de asemenea, fondurile de pensii să fie profitabile. Fondurile de pensii trebuie să găsească modalități noi de folosi banii, fie alte burse, fie alte instrumente financiare tranzacționabile. Banii trebuie investiți și proiecte de infrastructură derulate în România", a mai spus Witteveen.
Legat de impozitarea pensiilor private, șeful NN Pensii a spus că "trebuie să ne asigurăm că, prin măsurile care sunt discutate în prezent, viitoarele pensiile vor avea un nivel decent pentru actualii contribuabili la Pilonul II".
Directoarea sucursalei ING Bank, Mihaela Bîtu, spune că, în 30 de ani de când lucrează în sectorul bancar, economia României nu a fost niciodată atât de bine privită de investitori ca acum, dar că pe termen scurt se vede încetinirea economică, inclusiv la nivelul firmelor, motiv pentru care trebuie să fim prudenți și responsabili, inclusiv statul. Bîtu speră că taxa de 2% pe veniturile băncilor este temporară și că va dispărea cu noul Cod fiscal, și că intenția băncii nu este să crească comisioanele.
„Reziliența mediului economic este una admirabilă. Toți jucătorii au resimțit această încetinire economică – cel puțin anul acesta, să sperăm că anul viitor vom vedea o revigorare. Suntem într-un scenariu de încetinire care aduce inevitabil scăderi de volume, de cifră de afaceri. Vedem acest lucru cam prin toate sectoarele. Situații mai grele probabil că sunt în imobiliare și construcții. În rest, celelalte sectoare par să evolueze bine. Au reușit să compenseze în prețuri acest impact al inflație într-o oarecare măsură sau într-o bună măsură în unele cazuri”, spune Mihaela Bîtu.
„Anul viitor vine cu presiuni suplimentare în context electoral. Presiunea asupra bugetului este semnificativă, vom vedea ce ne aduce anul viitor. Dar nu putem decât să ne dorim să avem un dialog cât mai onest, cu faptele pe masă, cu factorii decizionali”, spune Bîtu.
„Sunt multe incertitudini în jurul nostru. Avem și acest context electoral. Nu putem să fim extrem de încrezători, vor fi ani dificili, dar pe de altă parte, pot să fie derapaje pe termen scurt. Pe termen mediu și lung România stă foarte bine, România are niște fundamente economice foarte bune. Investitorii văd România foarte bine. Sunt în mediul bancar de 30 de ani, România nu a stat niciodată mai bine ca și imagine în rândul investitorilor instituționali străini”.
Argumentele Mihaelei Bîtu sunt acelea că România a avut cea mai puternică convergență din Europa Centrală și de Est către Europa de Vest și că avem în continuare un potențial de creștere peste media europeană și peste mulți dintre vecinii noștri.
„Mai mult decât atât, România împărteșește și arată niște valori proeuropene solide, comparativ cu alte țări vecine și a avut de câștigat în termeni relativi din acest peisaj regional”, adaugă Bîtu.
În ceea ce privește sectorul bancar, Bîtu spune că acum vede o revigorare a creditului ipotecar, după scăderile din prima jumătate a anului și că nu crede că vor fi scăderi de prețuri la imobiliare.
Băncile au beneficiat de un nivel scăzut al costurilor cu provizioanele de risc în ultimii doi ani – cu o rată a neperformantelor la un minim istoric de sub 3% -, ceea ce s-a văzut în creșterea profitabilității, alături de efectele inflației, explică Bîtu.
Pe de altă parte, băncile se confruntă cu presiuni multiple și dificile, cum sunt costurile de reglementare și cele cu investițiile.
„Orice măsură fiscală adițională nu face decât să adauge la acest puzzle”, adaugă Bîtu, cu referire la noua taxă bancară.
„Intenția noastră, pot să vorbesc de banca mea, nu este să creștem comisioanele abrupt. Mai ales că această măsură este una tranzitorie”, mai spune directoarea ING România.
Potrivit legii care va produce efecte de la începutul anului viitor în ceea ce privește băncile, taxa de 2% pe veniturile brute se aplică la acest nivel timp de 2 ani, după care va fi redusă la 1% pentru încă doi ani.
„Sperăm cu adevărat să fie doar temporară și să ne întoarcem la o normalitate”, adaugă Bîtu, care mai spune că este așteptat să apară un nou Cod fiscal, potrivit angajamentelor din PNRR.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pregătește pentru perioada următoare un număr semnificativ de programe, printre care continuarea IMM Invest Plus, instrumente de garantare pentru administrația locală, reluarea programului de scontare IMM Factoring, reluarea IMM Leasing, un program pentru garantarea biletelor de avion și a pachetelor turistice, precum și garanții acordate persoanelor fizice pentru surse alternative de energie, a anunțat Dumitru Nancu, Director general FNGCIMM.
"Vineri, prin OUG, a fost suplimentat plafonul celui mai important program pentru IMM, este vorba de IMM Invest Plus, care a ajuns la 24,1 miliarde de lei. Dintre schemele depuse la UE pentru aprobare, schema României este cea mai bugetată. Prin suplimentarea cu 4,1 miliarde de lei, noi sperăm ca săptămâna aceasta, mâine cel târziu, să dăm drumul la aplicație. Vorbim de cel puțin 5.000 de firme care vor beneficia de garanția fondului național de garantare. Un an va fi creditul subvenționat. IMM Invest este cel mai important parteneriat între Guvernul României și cele 21 de instituții financiar-bancare. De la începutul programului, din 2020 până în prezent, am acordat un număr de 77.000 de garanții.
Consider că este cel mai mare program pentru IMM-uri. Practic, din 2020 până în prezent, fondul a acordat 77.000 de garanții, valoarea creditelor acordate de către instituțiile financiar bancare (cu care fondul are convenții) au infuzat în economie, bani privați, apoape 12 miliarde de euro, 60 de miliarde de lei. Efortul statului pe programele IMM Invest și IMM Invest Plus a fost de 1,4 miliarde de lei, iar fondul național de garantare a garantat 43 de miliarde de lei. Peste 15% din mediul de afaceri activ a beneficiat de acest program, din toate zonele României", a spus Nancu.
La ce lucrează FNGCIMM
"Guvernul a aprobat vineri ordonanța, iar noi sperăm ca până la 31 decembrie să epuizăm acest plafon de 4,1 miliarde, deja sunt foarte multe credite aprobate în bănci și care așteaptă garanția fondului. Sperăm ca la anul, de ce nu, să atingem 100.000 de beneficiari ai acestui program.
FNGCIMM a pregătit pentru 2024 un pachet de patru măsuri.
Avem instrumente financiare dedicate întreprinderilor, iar aici am pus nu doar IMM, ci și cele mediu capitalizate, cu afaceri între 50 de milioane de euro și 100 de milioane de euro și între 250 și 500 de angajați. Marea majoritate a CET-urilor intră în această categorie, am avut foarte multe astfel de întreprinderi care au beneficiat de IMM Invest iarna trecută și sperăm ca și iarna aceasta, în urma ultimei alocări de plafon, să răspundem pozitiv necesităților acestor întreprinderi.
Instrumente financiare dedicate UAT-urilor, o să vedeți, noi am introdus deja în Garant Construct componenta de UAT-uri, dar am pregătit pentru 2024 un pachet doar pentru unitățile administrativ teritoriale.
Instrumente financiare dedicate diasporei - în 12 decembrie, Republica Moldova va semna un acord de negociere cu Comisia Europeană.
Numai pe componenta de IMM, Comisia Europeană a alocat un buget de preaderare de 50 de milioane de euro.
Programe dedicate persoanelor fizice - Pe lângă IMM Invest, un alt program etalon al Fondului este programul Prima Casă, schimbat în Noua Casă. Peste 350.000 de români au achiziționat, începând din 2009, un imobil prin acest program."
Programe complementare - Instrumente financiare dedicate IMM
"Vorbim de IMM Invest România 2024. Marți vom avea o nouă discuție cu Comisia Europeană, pentru a încerca să prelungim nu numai ajutorul de stat, dar și garanțiile acordate, într-o primă fază, până la 30 iunie 2024. Gândim să continuăm programul IMM Invest Plus.
În 27 octombrie, Comisia Europeană a anunțat un pachet de 12 miliarde de euro pentru IMM-urile din UE. Aici, una dintre prioritățile Comisiei Europene a fost majorarea planului de minimis de la 200.000 de euro la 500.000 de euro. Gândim un program Investim în România, o schemă de ajutor de minimis, în care să acordăm credite, dar dobânda să fie pe toată perioada subvenționată printr-o schemă de ajutor de minimis.
După care, atât pentru IMM, cât și pentru UAT, avem un proiect prin care garantăm implementarea proiectelor majore. atât la CNI, PNDL, Anghel Saligny, unde IMM lucrează cu statul, sunt facturi de multă vreme neachitate și este nevoie de instrumentul de garanție, scrisoarea bancară. Vă dau un exemplu, doar pentru execuție se reține cash 10% din factura pentru IMM. Noi încercăm prin emiterea acestor scrisori de grantare, deja avem UAT care aplică pe fonduri europene, să extindem această scrisoare de garanție bancară, astfel încât să înlocuim garanția cash collateral și să punem la dispoziția IMM astfel de instrumente, vorbim de o scrisoare de garanție bancară.
Vom relua programul IMM Leasing, singurul program care se adresează cu avans zero, iar 50% din prima de leasing va fi subvenționată printr-o schemă de ajutor de minimis.
Împreună cu Ministerul Turismului gândim un program pentru fondul de garantare pentru turism. Acesta vine în urma falimentului unor companii aeriene, cum a fost Blue Air, și a unor agenții de turism. L-am gândit în două etape. O primă etapă pentru biletele de avion, astfel încât Fondul de garantare, împreună cu Ministerul Turismului, să garanteze ca în momentul în care o firmă intră în faliment, să preia Ministerul Turismului printr-o altă companie aeriană, iar Fondul să plătească, să garanteze preluarea acestor turiști. Al doilea, pentru pachetele turistice, fiecare firmă de turism să fie obligată la începutul anului să-și garanteze, să-și asigure un pachet într-o anumită sumă, pentru a nu ne trezi cu turiști români care pleacă prin străinătate și rămân pe acolo.
Suntem în fază finală, pe 27 iunie s-a transmis la Comisia Europeană raportul de audit pe Invest EU. Aici avem patru produse. Introducem, pentru prima dată în portofoliul Fondului garanția portofoliu plafonată, astfel că nu va mai fi nevoie să ajungă la Fond dosarul, ci vom mandata cele 21 de instituții financiar-bancare să acorde în numele Fondului acea garanție. Garanția va fi cu costuri zero, pentru că va fi suportată din bani europeni.
Primul tip de produs este Scaleup, al doilea complementar la AgroIMM Invest avem produsul de agricultură sustenabilă, pentru profesiile liberale avem Health&Medical, la fel, o garanție tip portofoliu plafonată. Pentru persoanele fizce, garanție tot pe Invest EU, reabilitarea clădirilor, complementar propgramului Noua Casă, prin care se va acorda o garanție de 50.000 de euro pentru surse alternative de energie.
De asemenea, suntem prima instituție financiară care a început să acceseze bani europeni pe programele operaționale regionale 2021-2027. Deja pe programul operațional pentru creșterea competitivității, avem alocați de la Ministerul Investițiilor 200 de milioane de euro, din care vom face instrumente financiare, 49% va fi grant, iar 51% va fi credit bancar. Garanția Fondului va fi de 80%.
Suntem foarte avansați cu fonduri europene pe instrumente financiare - întreprinderi sociale. Aici am creionat cele trei tipuri de produse, credite până în 50.000 de euro, 49% nerambursabil, 51% credit bancar, pentru întreprinderile sociale mici, pentru cele medii credit până în 100.000 de euro, la fel 49%-51%, iar pentru cele mari credite până în 500.000 de euro.
Am semnat un acord cu Asociația Română a Microfinanțării. Sunt 17 instituții de microfinanțare și am identificat o soluție astfel încât să avem o componentă nerambursabilă pentru credite până în 150.000 de euro. Componentă nerambursabilă cred că 10-15%, în funcție de acordul care va fi cu Comisia Europeană. Fondul va garanta aici 80%.
Ultimul program pe care noi l-am prins în PNRR, a fost aprobat de Comisie, dar nu a mai fost prevăzut de România. Sunt două ADR-uri, Nord-Vest și Vest, care au bani pentru fonduri equity. Este vorba despre un fond de capital de risc pentru IMM. Bugetul la ADR Nord-Vest e de 35 de milioane, iar la Vest 30 milioane. Noi vom participa, pentru că ne-a răspuns Comisia Europeană că putem fi partener direct fără licitație publică, pentru că îndeplinim condițiile ca să fim o instituție financiară cu încredințare directă. Am gândit granturi de 200.000 de euro pentru fiecare IMM, pe o perioadă de 7 ani. Dacă în cei 7 ani, IMM nu întoarce banii la ADR, Fondul devine acționar la aceste IMM.
Acesta e pachetul cu care noi sperăm să începem anul 2024."
Anul 2023 a fost favorabil pentru sectorul fondurilor de investiții, unde toate entitățile afișează randamente pozitive, a arătat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management.
Fondurile de investiții românești au depășit reperul de jumătate de milion de clienți într-un 2023, în care și activele au avut o majorare de 10%, în timp ce creșterea a fost chiar de 20% pentru segmentul acțiuni, conform datelor centralizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF). „Mulți clienți au ales să participe la listarea Hidroelectrica printr-un portofoliu diversificat de acțiuni”, explică această dinamică Mihai Purcărea, ce ocupă o poziție în Consiliul Director al Asociației.
Este un an cu câștiguri pentru industrie. „Toate fondurile pe care le administrăm au avut randament pozitiv”, spune Purcărea. „Rar se întâmplă. De obicei, ai măcar 1-2 fonduri care se duc în zona negativă. Anul acesta, toate au funcționat bine.”
Sunt performanțe care au încurajat fluxul clienților. Tot mai mulți se gândesc la alternativă la economisire, la planuri de investiții, la fonduri de pensii care să completeze Pilonul II, în timp ce partea bancară ar urma să asigure depunerile pe termen scurt.
„Vedem un interes din ce în ce mai mare al clienților de a-și face un plan financiar”, spune Purcărea. Este utilizată investiția cu sume programate lunar. Aici este și avantajul flexibilității, pentru că investitorii pot retrage banii oricând și în cazul unui incident pot accesa banii urgent.
Firmele au amână deciziile de investiție, pe fondul celor mai recente modificări guvernamentale de natură fiscală, arată Raluca Popescu, vicepreședintă a UniCredit Bank România, responsabilă cu aria de corporații. Cererea de finanțări legate de programele derulate prin PNRR arată aceeași reticență, lucru care se întâmplă deși economia românească este în continuare pe creștere și finanțarea firmelor rămâne pe plus în acest an.
Firmele românești vin după un an 2022 în care au avut „cele mai frumoase” situații financiare văzute de Raluca Popescu în experiența ei de 20 de ani de lucrat în sistemul bancar.
„În 2023 s-ar putea să vedem altceva. Semnalele nu sunt încă aici”, spune ea.
Cele mai recente date arată o creștere în continuare a creditului neguvernamental (de 5% în octombrie, sub inflație). Volumul împrumuturilor acordate firmelor nefinanciare a crescut cu 8,4% la 191 de miliarde de lei, cu un ritm de circa 17% pe componenta în valută.
„De firul ierbii, ce mă îngrijorează pe mine e că în ultimele săptămâni și luni, din discuțiile cu clienții, este clar că tot ce se întâmplă în mediul economic, în mediul politic, în mediul fiscal, are o amprentă foarte puternică. Și vedem o întârziere în deciziile clienților în a investi”, spune Popescu.
Guvernul PSD-PNL a introdus noi taxe și impozite sau le-a majorat pe cele existente începând cu 1 ianuarie. Firmele cu rulaje de peste 50 de milioane de lei vor plăti 1% din cifra de afaceri (dacă valoarea impozitului nou este mai mică decât cea a impozitului pe profit). Băncile vor plăti 2% din veniturile brute. Apar modificări și în cazul impozitării firmelor mici. Totodată, cresc unele cote de TVA și accizele.
„În ciuda faptului că România beneficiază în cadrul PNRR de fonduri alocate multe peste celelalte țări din regiune, și ne-am fi așteptat ca sistem bancar să oferim acest suport de finanțare către agenții economici, vedem o reticență, o așteptare. Să sperăm că se termină cât de curând”, spune Popescu.
Pe de altă parte, stația României este una bună în continuare, cu creștere economică, arată vicepreședinta UniCredit, în timp ce alte țări din Europa au înregistrat trimestre cu scădere sau chiar recesiune.
Dinamica anuală a produsului intern brut al României încetinit de la 4,6% în trimestrul al patrulea din 2022 la 2,4% în primul trimestru din acest an, apoi la 1%, respectiv 0,2% în următoarele două trimestre.
Ea se așteaptă ca primele semne de probleme economice, dacă vor exista, să apară din industria auto, care se confruntă simultan și cu dificultățile tranziției la motorizarea electrică, dar surprize pot apărea de oriunde.
„Am văzut o creștere în aproape toate sectoarele a prețurilor materiilor prime, care s-a transformat în inflație.Vedem acum în majoritatea industriilor o scădere”, spune Popescu.
Cum se vor descurca companiile în perioada următoare depinde de capacitatea de reacție a acestora.
O provocare pentru firme vin și dintr-o eventuală încetare a programelor de sprijin guvernamental, prin care finanțarea bancară a întreprinderilor mici și mijlocii a fost susținută cu garanții de stat, respectiv cu subvenții de dobândă.
„Vreau să cred că toate instituțiile financiar bancare au învățat din greșelile anterioare și că primordial în decizia de creditare nu a fost garanția de stat, ci logica, sustenabilitatea activității respective, înțelegerea dificultății prin care trece compania respectivă.
Ne uităm cu mare interes la ce se va întâmpla în viitor când vor dispărea aceste subvenții, mai ales aferente dobânzilor. Cu siguranță e și o parte de oportunism, dar este parte din realitatea economică”, adaugă Popescu.
De la stat, vicepreședinta UniCredit așteaptă predictibilitate legislativă și transparență și speră că rata neperformantelor la creditele cu garanții guvernamentale va rămâne foarte redusă, astfel încât statul să aibă încredere să continue aceste programe.
Seedblink, platformă românească de investiții pentru companii de tehnologie, a atras în cei patru ani de existență aproximativ 50 de milioane de euro de la investitori.
„Mulți sunt antreprenori sau angajați din middle și top management în corporații care vor să își diversifice portofoliul de investiții. Noi am oferit acces la o clasă diferită de investiții, de active mai riscante. Peste 90% din investițiile noastre sunt făcute de VC-uri”, spune Andrei Dudoiu, Managing Partner Seedblink.
Seedblink este și printre primele platforme autorizate la nivel european.
„Acum un an am achiziționat o platformă din Olanda de equity crowdfunding pentru a avea acces la o comunitate de investitori din acea zona a Europei. Avem birouri în mai multe țări, în Bulgaria, Atena, Benelux și deschidem birou la Viena de la 1 ianuarie”, mai spune acesta.
Compania are active în administrare în valoare de 800 de milioane de euro.
În primăvara acestui an, Seedblink a contribuit cu 25% din runda de seed ridicată de startup-ul IT românesc FlowX.AI în valoare de 35 de milioane de dolari.
„Cam 90% din startup-uri eșuează. În domeniul tehnic raportul e un pic mai bun, poate spre 30% rămân în picioare. Dar, din investițiile din portofoliu pe această clasă de active, statistica arată că o companie din zece din portofoliul tău cu care reușești să ai succes îți poate acoperi pierderile din toate celelalte 9”, afirmă Andrei Dudoiu.
„Noi de la început am construit un tool de educație pentru investitori recomandându-le să-și construiască portofolii și să nu țintească o singură companie. În cazul nostru, din cele peste 100 de companii pe care le avem pe platformă, doar 3 dau semne de a-și închide porțile în acest moment”, adaugă acesta.
Numărul firmelor care apelează la noile proceduri de prevenire a insolvenței, promovate la nivel european și transpuse inclusiv în legislația națională, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, este în creștere, dar rămâne mic ținând cont de câte companii sunt acum în dificultate, iar băncile, nu statul sau creditorul comercial, vor fi principalul lor partener, a transmis Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
“Vedem mai multă atenție în direcția asta, dar întrebarea care se pune este cine va fi partenerul în această conversație. Și aici – veste bună sau proastă – cred că tot mediul bancar va fi principalul partener. Statul este un jucător în această ecuație, ca creditor, care nu negociază foarte mult, ori te lasă în pace ori te execută. Și în general nu vedem foarte multe dialoguri deschise pe tema asta și este cumva normal pentru că dificultatea instituțională pe care o presupune ca un creditor bugetar, care reprezintă statul să o aibă în restructurare este foarte mare și am trecut de frustrare și am ajuns la acceptare pe tema asta”, a afirmat CEO-ul CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.
“Și atunci discuțiile despre tratarea nu doar a simptomului incapacității de plată ci a lipsei de performanță se vor muta tot în zona creditorului bancar, el fiind singurul care are capacitatea de gestiona și această discuție și a stabili și indicatori de performanță, nu doar grafice de plată în ceea ce privește revenirea unei companii”, apreciază reprezentantul CITR.
În ultimii ani a existat o schimbare a politicii europene în ceea ce privește restructurarea companiilor, din zona de default în zona de prevenție, transpuse în legislațiile naționale “spectaculos de unitar”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, iar acum statele reduc măsurile de sprijin aplicate după începerea pandemiei.
“Este o provocare pe care o vom vedea în perioada următoare și va fi important ca reglementarea și mecasnismele să se potrivească atât cu nevoile fiecărei părți și să se și poată implementa suficient de eficient pentru a nu ajunge la etapa de default, unde nu mai este mare lucru de făcut”, completează el.
Casa de Insolvență Transilvania (CITR), liderul pieței de insolvență și restructurare din România, are o experiență de peste 22 de ani și peste 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, distribuind anual peste 100 de milioane de euro creditorilor.
Firmele au ajuns să întindă perioada de plată a facturilor de la 90 de zile la 360 de zile, pe măsură ce au înlocuit finanțare bancară cu creditul furnizor, din cauza creșterii dobânzilor. Riscurile sunt să se ajungă la insolvențe generalizate, avertizează directorul general adjunct al Băncii Transilvania, Bogdan Pleșuvescu, responsabil cu aria de legal, subsidiare și workout. Mai mult, noile măsuri fiscale ce vor intra în vigoare la începutul anului viitor riscă să deterioreze și mai mult situația întreprinderilor mici și mijlocii: „deja vedem cu micii antreprenori se uită să vadă dacă are sens din punct de vedere al profitabilității să își continue businessurile”.
După un an 2022 care a arătat foarte bine din punct de vedere istoric pentru bilanțurile firmelor, situația începe să se deterioreze, atrage atenția Bogdan Pleșuvescu.
„Discuția cu Omer a fost că prea bine arată lucrurile în portofolii, din perspectiva economică, ca rată a creditelor neperformante. N-am vrea să trăim iarăși într-o bulă cum a fost în perioada 2007-2012. Haideți să ne pregătim din timp pentru ce va fi, dacă va fi ceva rău, să ne pregătim din timp acum și să ne așezăm fluxurile, astfel încât să preîntâmpinăm anumite probleme care ar putea să apară”, spune Pleșuvescu.
Rata creditelor neperformante a coborât la un nou minim istoric de 2,6% în septembrie, de la peste 20% în urmă cu 9 ani.
„E adevărat că lucrurile arată din perspectivă de raportare un nivel foarte redus de credite neperformante, o reziliență foarte mare a companiilor din portofoliu, și a clienților persoanelor fizice, la impactul care a fost în ultima perioadă legat de criza energetică, inflație, război și tot ce s-a mai întâmplat în jurul nostru”, arată Pleșuvescu.
Lichiditatea mare din piață, aflată și ea la un nivel record – 36,5 miliarde de lei medie zilnică în octombrie – a ajutat la această poză bună a companiilor, arată oficialul BT.
„Însă sunt câteva semnale la care noi ne uităm și care duc spre într-o zonă în unde trebuie să fim puțin mai ponderați”, atrage atenția.
„Vedem, din punct de vedere statistic, la nivelul actual, că numărul insolvențelor în România este într-o creștere. Dar nu companiile care sunt creditate intră în insolvență, ci mai mult companii care nu au avut acces la zona de creditare. Am putea să spunem că este o perioadă de curățenie, dar - este un mare dar aici – să vedem dacă nu au avut acces la anumite fonduri, la anumite ajutoare în această perioadă din post-pandemie”, spune el.
Partea mai gravă însă este aceea că firmele au reînceput să se finanțeze prin plata cu întârziere a facturilor – așa numitul credit furnizor -, ceea ce duce la arierate în lanț în economie.
„Și ce mai vedem, și este cu adevărat îngrijorător din perspectiva mea este că se mută creditul furnizor. Se mută creditul de la bănci spre credit furnizor. Au crescut dobânzile, accesul la credite bancare este din ce în ce mai dificil, și atunci se întâmplă că de unde avea 90 de zile credit furnizor, se duce spre 360 de zile. Iar lucrul acesta nu va mai putea continua foarte mult, trebuie să apară decontarea!
Nu te poți duce mai mult de 360 de zile cu credit furnizor și atunci momentul în care se va sparge această perioadă în care se dă credit pentru a nu se plăti unele facturi și se va începe cu măsuri de executare sau de solicitare a deschidere a procedurii de insolvență, lucrurile vor intra într-un circuit din care nu se va mai putea ieși așa ușor, pentru că va urma un număr foarte mare de proceduri de insolvență”, avertizează directorul adjunct al celei mai mari bănci din România.
De la 1 ianuarie urmează să intre în vigoare un impozit de 1% pe cifra de afaceri a firmelor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Dar se modifică și impozitarea microîntreprinderilor, care vor datora 3% dacă realizează venituri de peste 60.000 de euro, respectiv sunt eliminate o serie de facilități din diferite sectoare. Urmează să crească și unele cote de TVA, precum și accizele.
Aceste modificări fiscale pun în și mai mare încurcătură societățile comerciale, atrage atenția bancherul.
„Noi spunem că atunci când arde focul e bine să nu adaugi gaz. Din păcate, s-a adăugat gaz, s-a adăugat gaz foarte mult! Iar, cel puțin în zona aceasta, de întreprinderi mici și mijlocii, măsurile fiscale care vor intra în vigoare la începutul anului viitor de va afecta destul de mult și deja vedem cu micii antreprenori se uită să vadă dacă are sens din punct de vedere al profitabilității să își continue businessurile.
Or, România are nevoie de această clasă de mijloc, de clasa antreprenorială, care să asigure creșterea economică în următoarea perioadă. Și e bine să-i sprijinim, e bine să-i ajutăm cu pachete pentru a trece de această perioadă și pentru a le crește reziliența”, spune Pleșuvescu.
„Mesajul este că ne uităm mai puțin optimiști pentru ceea ce va fi în 2024 și 2025”, adaugă oficialul Băncii Transilvania.
Presiunea de reglementare forțează acționarii băncilor mici să evalueze dacă este rentabil să mai mențină afacerile din România sau să vândă, mai spune directorul general adjunct al Băncii Transilvania. La primire stau băncile mari, precum Banca Transilvania, care au nevoie și de achiziții pentru a-și menține cota de piață.
Banca Transilvania a cumpărat Volksbank în 2014-2015 și Bancpost în 2018-2019. Ambele bănci aveau la momentul achiziție portofolii importante de credite în franci elvețieni și multe procese pe clauze abuzive în instanțele din România. O parte importantă dintre aceste litigii au fost stinse prin înțelegerile făcute de BT cu clienții, de regulă prin conversia creditelor la un curs mai mic decât cel al zilei.
BT a mai cumpărat apoi și Idea Bank și s-a extins în Moldova prin achiziția subsidiarei BCR de la Chișinău.
Achizițiile repetate au propulsat BT pe primul loc, de la o cotă de piață de sub 10% în 2014 la peste 19% în 2022. Acestea au creat și „experiență foarte mare în cadrul grupului” în ceea ce privește procedurile. De ce sunt necesare achizițiile?
„Menținerea cotei de piață este un punct foarte mare în strategia noastră. Pentru a menține același ritm este nevoie și de achiziții, pe lângă creșterea organică”, explică Pleșuvescu.
De asemenea, mai spune el, este nevoie de o consolidare a pieței bancare – adică de o scădere a numărului de bănci, care vine de la peste 40 și a ajuns la 32 la finele anului trecut.
„Toate aceste cerințe de reglementare adaugă presiune suplimentară, mai ales în zona băncilor mici. Toate aceste costuri, care se transferă în costul capitalului, vor pune o presiune pe băncile mici. Este o analiză pe care fiecare acționar trebuie să o facă, dacă își permite să mai adauge capital sau să plătească capital pentru a rula operațional o bancă sau dacă e cazul să facă un exit”, spune directorul adjunct al BT.
Recent au fost anunțate o serie de tranzacții. First Bank urmează să fie preluată de către Intesa SanPaolo. UniCredit Bank a achiziționat subsidiara Alpha Bank din România, în timp ce OTP Bank este în discuții cu Banca Transilvania și Raiffeisen Bank pentru vânzarea afacerilor din România.
Pleșuvescu se așteaptă ca efervescența din piață să mai țină și la anul, după care să ia o pauză.
„Ne uităm cu mare interes și la tranzacțiile care se întâmplă pe lângă noi. Ne bucură că această piață a devenit mai agitată. După acest an și următorul, va urma iar o perioadă de stagnare. Până în momentul în care băncile mici vor decide iar ce vor face cu investiția lor în România”.
Și Henk Paardekooper, președintele executiv al recent-vândutei First Bank, se așteaptă să aibă loc mai multe tranzacții în perioada următoare, după care să vină o pauză. Pe lângă costurile de reglementare, băncile mici ar putea fi forțate însă să iasă din piață prin vânzarea către bănci mai mari ca urmare a presiunilor fiscale, în condițiile în care taxa bancară de 2% va fi menținută mai multă vreme, consideră bancherul olandez.
Oamenii se îndreaptă către bursă fie prin oferte mai deosebite, precum cea listată de Hidroelectrica, fie prin titlurile de stat, spune Ovidiu Dumitrescu, Deputy CEO Investimental, cel mai recent broker din piață.
„Să ai mai mulți investitori de retail decât acum este Sfântul Graal pentru bursa noastră. Fără lichiditatea pe care o aduc ei o să ai în continuare semne de întrebare, investitori care chiar dacă nu sunt fabuloși de mari au opțiuni destul de limitate”, spune acesta.
Pentru investitori, continuă el, este important să aibă acces rapid la bursă, alimentare simplă și retragere la fel.
„E și un lucru foarte bun comercial să reușești să facilitezi genul ăsta de intermediere financiară, adică să atragi într-adevăr o clientelă mult mai largă și mult mai diversă la BVB pentru ca în primii ani să putem finanța economia fie direct prin oferte, fie indirect prin faptul că există lichiditate în piață.
Și, într-adevăr, e important să ai și un acces foarte rapid. Pentru noi foarte important a fost să avem on boarding-ul foarte ușor și complet online. După aceea lucrăm la interfață, la modul în care investitorul își poate pune în aplicare planurile de investiții, ideile, toate lucrurile astea sperăm să se vadă cât de curând și în piață”, afirmă Ovidiu Dumitrescu.
„Am văzut ce s-a întâmplat în timpul pandemiei când rata de deschidere de cont a crescut foarte mult. Asta a primit un pic de ajutor de la autoritatea de reglementare care înlăturase o mică chestiune legislativă, dar care ne împiedica să deschidem conturile 100% online. Și, scăpând de problema asta, am constatat că oamenii au venit mult mai repede. Pentru ei era important să fie la fel ca orice aplicație.
Cred că secretul nu e un secret anume, ci să construiești și să poți să fii acolo cu o construcție care are sens în momentele cheie care vin nu se știe când și tu trebuie să fii acolo pentru a putea atrage atenția și deschide poarta acelor investitori care la un moment dat se conving că e în interesul lor să facă asta”, mai spune acesta.
„Oamenii trebuie să conștientizeze că trebuie să aibă și componenta de investiții în finanțele lor personale”, completează el.
Fondul Român de Contragarantare acordă garanții pentru programul IMM Invest Plus pe componentele GARANT CONSTRUCT și INNOVATION, dar și pentru programele guvernamentale de finanțare pentru tineri StudentInvest și FamilyStart.
„În GARANT CONSTRUCT avem un plafon de garantare de 1,2 miliarde de lei, din care 200 de milioane de lei sunt alocate UAT-urilor și 1 miliard de lei e adresat IMM-urilor. Am utilizat până în clipa de față 888 de milioane de lei și sunt șanse să finalizăm acest plafon de 1 miliard. Gradul în clipa de față este de aproximativ 73%. Se garantează până la 90% creditul pe care un IMM îl poate lua de la o bancă.
La această garanție care este acordată de noi se adaugă și acele ajutoare de stat care se materializează sub forma dobânzii plății de stat pe 12 luni sub forma plății comisioanelor de risc, de garantare, de analiză, administrare, care, de asemenea, sunt suportate de stat pe toată perioada creditului. Creditul se poate obține pe 2 linii, o linie de credit și un credit pentru investiții”, a transmis Stere Farmache, președintele directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).
Aceste garanții au fost utilizate peste 95% pentru capital de lucru și 5% maxim pentru investiții.
„Este bine că IMM-urile și-au procurat finanțare pentru cheltuielile curente. E mai puțin bine faptul că nu au utilizat aceste resurse pentru dezvoltare. Sperăm ca următoarele finanțări să se adreseze mai mult investițiilor care să creeze o bază suficient de solidă, ca IMM-urile să poată genera venituri în perioada următoare”, completează acesta.
Despre programul INNOVATION, Stere Farmache afirmă că „a prins mai puțin”, deși toată lumea vorbește de digitalizare.
„Vorbim cu multă ușurință de digitalizare, inovare, dar, atunci când vine vorba de implementarea efectivă a inovării, digitalizării, multe IMM-uri preferă mai degrabă capitalul de lucru. Cred că băncile ar mai trebui să lucreze aici cu IMM-urile, în sensul de a le îndruma să folosească aceste credite.
Până la urmă, inovarea înseamnă orice retehnologizare într-o companie. Achiziția unui nou utilaj, nou echipament care reduce, are eficiență energetică mai bună, e înclinat să protejeze mediul, să încurajeze economia circulară. Băncile nu au reușit să transmită acest mesaj IMM-urilor. Avem însă în ultima perioadă solicitări de la bănci pe acest segment, dar cred că acest plafon nu se va consuma până la finalul anului”, precizează el.
În ceea ce privește programul StudentInvest, acesta se adresează studenților, masteranzilor, doctoranzilor și celor care urmează cursuri de MBA. FRC acordă garanții pentru acest program de până la 250 de milioane de lei.
Un alt program care se adresează persoanelor fizice și pentru care FRC oferă garanții este FamilyStart.
„Aici avem un plafon de 250 de milioane de lei, iar creditul poate fi accesat de familii care au până în vârsta de 45 de ani, de familii monoparentale. De data aceasta creditul poate merge până la 150.000 de lei, destinațiile fiind cele necesare întemeierii unei familii, cheltuieli cu chiria, chiar și cu achiziția unei locuințe, asistență medicală, cu intervenții chirurgicale.
Garanția este 80% din valoarea creditului, acompaniată și de subvenționarea cheltuielilor cu dobânda și comisioanele aferente. Dobânda este subvenționată 75%, perioada de grație poate merge până la 5 ani, iar maturitatea la 10 ani”, precizează acesta.
