România are costuri enorme de pe urma pandemiei de Covid, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la simpozionul de istorie și civilizație bancară Cristian Popișteanu, el precizând că efectele acesteia abia acum sunt măsurate la adevărata lor valoare.
"Suntem în primul rând după o pandemie de doi ani de Covid care a afectat întreaga planetă. Ne-a îndepărtat într-un fel, ne-a izolat unii de alții, a provocat efecte pe care abia acum la măsurăm la adevărata lor valoare, efecte în lanț, pe lanțurile de aprovizionare, și a făcut să avem nu numai pierderi importante de vieți omenești, dar și o presiune fără precedent asupra instituțiilor sanitare, personalului medical, dar și asupra economiei, în general, și instituțiilor financiare. Avem, acum constatăm și noi în România, dar uitați că nu e numai în România, costuri enorme de pe urma acestei pandemii pe care am finanțat-o, unii spun că exagerat, nu știu cât de exagerat, istoria ne va spune, cândva peste 20 de ani alți istorici vor discuta asta. A fost finanțată depășirea acestor momente prin emisiune monetară peste tot în lume, acesta este adevărul, și avem acum inflație. Avem și sechele dramatice. Apoi a venit la frontierele noastre, de peste 100 de zile, o agresiune militară neprovocată a Federației Ruse asupra unui stat independent provocând morți, răniți, refugiați, distrugeri materiale și criza economică", a spus Mugur Isărescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El a declarat că efectele războiului s-au suprapus pe o încercare poate nefericită, ca moment, de tranziție la economia verde, încercarea de a se renunța la combustibilii fosili în condiții de mare dependență a întregii Europe și mai ales a Germaniei de combustibilii și energia din Rusia, scrie Agerpres.
"Peste această criză energetică avem această agresiune militară. Practic un război și hai să o spunem, un război fratricid. E cel mai dureros, practic aproape de războiul civil, și Rusia a mai trecut prin asemenea momente dramatice. Avem morți, răniți, refugiați, distrugeri materiale și criză economică. Încercăm să facem față și noi în România la noua situație. România și-a deschis granițele pentru peste un milion de cetățeni ucraineni care au fugit și fug de ororile războiului, oferindu-le cazare, masă, școlarizare, într-un cuvânt omenie pentru cei aflați la necaz. Este adevărat că numai vreo 10% dintre ei au rămas în România. Totuși și tranzitul acesta a însemnat costuri pe care începem să le cântărim acum", a spus Mugur Isărescu.
El a subliniat că, în aceste zile, s-a vorbit foarte puțin sau chiar deloc despre faptul că masivul exod ucrainean poate fi comparat cu marele refugiu polonez din septembrie 1939 când în România și-au găsit adăpost aproximativ 100.000 de polonezi, în frunte cu președintele Poloniei.
Guvernatorul băncii centrale a menționat că a trăit la Drăgășani cu aproximativ 20 de familii de polonezi refugiați. O linie întreagă din cimitirul din Drăgășani are osemintele celor care au ajuns în România fugind de războiul dublu, pentru că au fost atacați și de naziști dar și de Rusia sovietică.
De asemenea, guvernatorul a menționat că BNR a jucat un rol important în salvarea tezaurului de aur al Băncii Poloniei, de 83 de tone, care au traversat țara noastră. Mai mulți politicieni români și un premier au plătit cu viața pentru faptul că au salvat aurul polonez, a precizat acesta. BNR a păstrat și restituit 2,7 tone de aur pe care l-a adus armata poloneză. Isărescu a menționat că aurul a rămas în custodia Băncii Naționale a României fără niciun document, în timp ce România a trimis la Moscova tezaurul cu toate documentele necesare, printre care și un tratat internațional de garantare că vom primi înapoi aurul și nu l-am mai primit după 100 de ani. Polonezii nu au apucat să facă niciun document, dar BNR l-a restituit după Război Poloniei fără nicio obligație documentară.
Pe lângă acesta, BNR a ajutat și la preschimbarea în lei a zloților polonezi, o monedă care nu mai avea putere circulatorie pentru că statul emitent, Polonia, se prăbușise.
