Datoria mondială a scăzut în trimestrul al treilea, chiar dacă a rămas apropiată de nivelul record stabilit în luna iunie a acestui an, în timp ce datoria piețelor emergente a atins un nou maxim istoric de 92.600 de miliarde de dolari, arată un raport publicat de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează Reuters.
Potrivit IIF, datoria globală totală (care include datoria guvernamentală, datoriile gospodăriilor și datoriile companiile și băncilor) a scăzut până la 296.000 de miliarde de dolari la finele lunii septembrie, după ce a atins un nivel record de aproape 300.000 de miliarde de dolari la finele lunii iunie. În prezent datoria mondială este cu aproximativ 36.000 de miliarde de dolari peste nivelul la care era înaintea pandemiei, scrie Agerpres.
O veste bună este că datoria ca pondere din PIB a scăzut cu peste 10 puncte procentuale începând din iulie și până la finele lunii septembrie, ajungând la aproximativ 350% la finele celui de al treilea trimestru, în condițiile în care economiile de pe tot globul și-au revenit după recesiunea provocată de pandemie, arată datele IIF.
În schimb, datoriile piețelor emergente au atins un nou maxim istoric de 92.600 de miliarde de dolari, iar partea leului revine Chinei. În cazul acestei țări raportul datorie/PIB a crescut cu 25 de puncte procentuale de la finele lui 2019 ajungând în luna septembrie la 330%. Potrivit calculelor IIF, China a fost responsabilă pentru mai mult de 80% din acumularea totală de datorii de către piețele emergente în perioada care a trecut de la finele lui 2019. De asemenea, datoriile piețelor emergente au rămas la aproape 63% din PIB, un nivel record.
Dacă se exclude China, datoriile totale ale piețelor emergente au atins și ele un nivel record de 36.400 miliarde de dolari, în mare parte ca urmare a creșterii datoriilor guvernamentale. Cu toate acestea, IIF susține că datoria externă este pe cale să coboare sub 43% din PIB în 2021, de la un maxim istoric de aproape 46% din PIB în 2020.
"Având în vedere presiunile politice și sociale care limitează eforturile guvernelor de a reduce deficitele, nevoile mari de finanțare ale guvernelor reprezintă o sursă de vulnerabilitate în multe țări pe fondul diminuării generale a veniturilor", susține raportul IIF.
Potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI), Produsul Intern Brut Mondial ar urma să înregistreze un avans de 5,9% în acest an, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât estima anterior. Potrivit instituției financiare internaționale, această revizuire este cauzată, parțial, de o înrăutățire a perspectivelor pentru economiile avansate, din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanțurilor de aprovizionare.
