Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) anunță că nu susține utilitatea și necesitatea unei legi a lobby-ului, despre pregătirea căreia a anunțat Profit.ro, argumentând că există deja un Registru al Lobby-ului, iar societatea românească, încă afectată de corupție, nu este pregătită să înțeleagă și să aplice corect principiile stipulate într-o astfel de lege.
"O astfel de lege ar fi funcțională într-un stat în care lupta împotriva corupției a ajuns la maturitate, ori evenimentele recente din viața publică (politică și economică) românească nu demonstrează acest lucru. Mai mult decât atât, dacă avem în vedere proiectele de acte normative elaborate în ultima perioadă, cum ar fi propunerile legislative dezbătute recent cu privire la achizițiile publice sau cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, constatăm tendința legiuitorului de a abuza de exprimări de genul «de regulă, prin excepție, potențial, rezonabil, estimat, neglijabil etc.», care sunt subiective prin natura lor și care nu clarifică în niciun fel sfera de aplicare a unor prevederi legislative, ceea ce face ca totul în materie de lege să fie volatil și interpretabil. Considerăm că o Lege a Lobby-ului trebuie să fie foarte clar formulată, pentru că introducerea unei ambiguități de genul celor menționate anterior poate avea ca efect legitimizarea traficului de influență și prin urmare îngreunarea luptei împotriva corupției", arată CNPR.
Confederația patronală care prezintă acest punct de vedere cuprinde 22 de federații, uniuni și asociații cu circa 18.300 firme cu capital privat, însumând peste 335.000 de salariați.
În opinia acesteia, înainte de a discuta despre o lege a lobby-ului, trebuie analizată practica europeană în domeniu, caracterizată prin faptul că și la nivelul Uniunii Europene zona de lobby este o zonă sensibilă, iar singurul stat la nivelul căruia este operațională o lege funcțională în domeniului lobby-ului este Austria.
"CNPR se delimitează public de orice implicare în elaborarea unor propuneri legislative pe tema lobby-ului, întrucât, deși acestea ar putea prezenta utilitate în ceea ce privește alinierea la anumite tendințe internaționale, apreciem că rolul organizației noastre ca și confederație patronală este acela de a proteja și de a reprezenta interesele tuturor membrilor noștri, prin dialog social, care, în opinia noastră, constituie o alternativă mult mai puțin sensibilă la controversele ce gravitează în jurul conceptului de lobby", transmite patronatul, apreciind că o lege a lobby-ului va garanta accesul marilor jucători de pe piață la condiții preferențiale de desfășurare a activității și va legitima, practic, vulnerabilizarea micilor întreprinzători, care nu dispun de resursele necesare pentru implicarea activă în activități de lobby.
Rolul unei organizații patronale, arată CNPR, este acela de a milita pentru un echilibru între drepturile membrilor săi și contextul în care acestea sunt exercitate, ori o lege a lobby-ului are rolul tocmai de a reconfigura acest context.
"În sensul promovat de proiectul de lege existent privind organizarea activității de lobby, această activitate este privită ca un ansamblu de măsuri ce converg către influențarea activității puterii legislative și a celei executive, măsuri desfășurate în favoarea unei terțe părți, în baza unui contract de lobby, fiind astfel creat contextul pentru reapariția grupurilor de interese, care sunt considerate responsabile pentru extinderea fenomenului corupției în România ultimilor 10 ani. Totodată, opinia publică continuă să aibă o atitudine reticentă față de activitatea de lobby, întrucât aceasta promovează interesele minoritare ale unor grupuri de interese în detrimentul intereselor colective. O legiferare a activităților de lobby este de natură, în opinia noastră, să genereze inclusiv dificultăți de natură fiscală, întrucât apare o nouă categorie de servicii (serviciile de lobby), pentru care este deosebit de dificil să se evalueze din punct de vedere fiscal o valoare a acestora și la fel de dificil să se demonstreze că plățile efectuate pentru astfel de activități nu constituie în esență plăți pentru servicii fictive, care să legitimeze spălarea de bani și evaziunea fiscală folosind drept paravan entități specializate în lobby", mai arată confederația.
Un alt argument este că proiectul permite unei game foarte largi de persoane să dobândească calitatea de lobby-ist, ori o persoană fizică ar trebui să fie supusă unor teste de natură psihologică și juridică, pentru a avea garanția că practicile de influențare a deciziilor politice sunt înțelese și aplicate corect, fără să iasă din sfera legalității și să intre în cea a traficului de influență, a șantajului sau a altor situații de natură penală, precum și unor verificări amănunțite privind probitatea morală și profesională a persoanei respective. Patronatul propune ca activitatea să fie încadrată în categoria profesiilor liberale și supusă controlului unui for superior, care să stabilească și să monitorizeze activitatea membrilor săi.
De asemenea, un argument este și că nicio lege a lobby-ului nu poate fi elaborată fără o definire clară și detaliată a situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese. Rudele și afinii decidenților politici, și în special soții/soțiile, nu pot fi recunoscuți ca membri activi ai unei organizații de lobby-iști, mai ales în condițiile în care eventualele sume încasate de către aceștia pentru activitatea de lobby ajung în mod indirect, prin intermediul relațiilor de familie, chiar la decidenții politici care ar trebui să adopte deciziile.
În aceste condiții, CNPR nu consideră că trebuie constituit un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de lobby în România și refuză să își asume răspunderea pentru inițierea unui astfel de demers legislativ, arătând că nevoia apariției unei astfel de legi nu s-a propagat din zona patronală.
Dacă se dorește totuși reglementarea activității de lobby prin intermediul unui act normativ, CNPR arată că proiectul trebuie să fie mult mai consistent din punct de vedere al elementelor de formă și de conținut, cu definirea clară a activităților care sunt permise și a celor interzise, cu sancțiuni clare pentru încălcările limitelor legale în care poate fi desfășurată activitatea de lobby.
