Un salariu minim de 4.100 lei brut, începând cu luna iunie 2024, și 4.500 lei brut, din iunie 2025, precum și până la 6 salarii de bază brute, în funcție de vechime, la concediere, sunt printre drepturile obținute de angajații din domeniu la negocieri.
UPDATE 15.10: Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) anunță semnarea noului Contract Colectiv cu cele doua federatii sindicale reprezentative din piață, menționând că are o durata de doi ani și este primul astfel de contract semnat în contextul creat de noua Lege a Dialogului Social, survenind înainte de expirarea, la data de 1 mai a.c., a vechiului contract, pentru a se asigura continuitate în protecția drepturilor salariaților din băncile semnatare. CPBR precizează că extinderea contractului la nivelul întregului sector bancar este posibilă doar în anumite condiții. Comunicatul integral al CPBR, la finalul articolului.
„Astăzi 24 aprilie 2024, Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci din România a semnat contractul colectiv de muncă de la nivelul sectorului bancar, alături de Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, FinBan. Este primul contract colectiv de muncă de la nivelul sectorului, încheiat după apariția Legii nr. 367/ 2022, privind dialogul social”, a transmis Constantin Paraschiv, președintele FSAB, federație înființată în 2002, care precizează că are în structură sindicate din Alpha Bank, Raiffeisen Bank, UPA Romania, Asirom și Claimexpert.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pentru început, contractul colectiv de muncă, semnat, în fapt, cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) atât de FSAB, cât și de cealaltă federație, FSIF, la care sunt afiliate sindicatele din BRD și UniCredit, plus cel mai mare sindicat al BCR, și sindicatele asigurătorilor, va produce efecte pentru un grup restrâns de unități, respectiv, BCR, BRD, ING, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. Însă, arată liderul FSAB, în cel mai scurt timp partenerii de dialog vor face demersuri legale pentru aplicarea acestuia la nivelul întregului sector de activitate, deoarece legea permite acest lucru, cu aprobarea Consiliului Național Tripartit.
Pentru aprobarea la nivelul întregului sector e nevoie de o decizie unanimă a Consiliului Național Tripartit, din care face parte Guvernul, cinci confederații sindicale și cele două confederații patronale reprezentative (Concordia și CNPIMMR), trebuind să fie luată în calcul și capacitatea instituțiilor financiare mai mici sau cu pierderi de a suporta costuri salariale mai mari, impuse prin contractul colectiv semnat de sindicate și patrobnate din care ele nu fac parte.
„În cel mai scurt timp, peste 46.000 de lucrători din cele peste 30 de bănci din cadrul sectorului de activitate vor beneficia de prevederile acestui contract. Credem că este o mare realizare obținută de noi, deoarece, în România, încă mai sunt bănci care plătesc lucrătorii cu un salariu inferior salariului minim obtinut la nivel sectorial, nemaivorbind de faptul că sunt lipsiți total de protecție în cazul unor restructurări”, spune Paraschiv Constantin, care apreciază evenimentul ca fiind un „moment istoric pentru piața muncii din sectorul bancar din România”.
Prin contractul colectiv de muncă au fost obținute, pe lângă celelalte drepturi minimale, un salariu minim de 4.100 lei brut, incepand cu luna iunie 2024 și 4.500 lei brut, începând cu luna iunie 2025.
Totodată, contractul mai prevede salarii compensatorii în cazul concedierilor, ca urmare a restructurărilor, potrivit vechimii în companie, după cum urmează:
- între 1 an și 3 ani vechime - un salariu de bază brut;
- între 3 ani și 5 ani vechime - 2 salarii de bază brute;
- între 5 ani și 10 ani vechime - 3 salarii de bază brute;
- între 10 ani și 15 ani vechime - 5 salarii de bază brute;
- peste 15 ani vechime - 6 salarii de bază brute;
”Din informațiile pe care le deținem, în cazul în care acest contract se va aplica erga omnes, peste 25.000 de lucrători din sectorul bancar vor beneficia de aceste drepturi automat, băncile, care acum acorda drepturi sub cele prevazute, fiind obligate, potrivit legii, să le aplice”, arată liderul FSAB.
Un alt element de noutate din acest contract colectiv de muncă este legat de introducerea unui capitol privind egalitatea de șanse nediscriminare și interzicerea hărțuirii care are la bază Convenția nr. 190/ 2019, privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România în luna martie anul acesta.
Capitolul conține câteva prevederi suplimentare față de cele din legislație, iar aici am avut în vedere și protecția liderilor sindicali care, sub pretextul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, ar putea fi împiedicați să-și exercite atribuțiunile sindicale, arată FSAB.
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a transmis un comunicat după semnarea noului Contract Colectiv, redat mai jos:
„Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc și cele două federații sindicale reprezentative au semnat astăzi un nou Contract Colectiv de Muncă cu o durată de doi ani, primul astfel de contract semnat în contextul creat de noua Lege a Dialogului Social.
Importanța semnării astăzi a noului contract colectiv de muncă constă în faptul că survine înainte de expirarea, la data de 1 mai a.c., a vechiului contract, asigurându-se astfel continuitate la nivelul protecției drepturilor salariaților din băncile semnatare.
Contractul, negociat pe parcursul ultimelor șase săptămani și semnat astăzi de către CPBR cu Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB), va fi transmis în zilele următoare către autoritățile relevante de la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și va produce efecte dupa înscrierea formală a acestuia.
Cele două federații sindicale reprezentative care au participat la negocieri au anunțat încă dinaintea începerii acestora cat și la momentul semnarii că vor cere extinderea acestui contract la nivelul întregului sector bancar. Acest deziderat poate fi îndeplinit prin avizarea de către Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, prezidat de Primul Ministru al României și având în componență confederațiile sindicale și patronale reprezentative, urmată de emiterea unei Hotărâri de Guvern.
Potrivit noii legi, oricare dintre partenerii de dialog social implicați în negocierea colectivă la nivel de sector, în situația în care numărul de angajați din companiile membre ale organizațiilor patronale semnatare este mai mare decat 35% din numărul total al angajaților din sectorul respectiv, poate solicita extinderea contractului colectiv de muncă la nivelul tuturor unităților din sector.
Pentru început, noul contract colectiv de muncă va fi aplicabil doar salariaților băncilor membre CPBR, anume Banca Comercială Română (BCR), BRD-Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, la fel ca și cele două contracte colective precedente negociate la nivel de sector dar aplicabile la nivel de grup de unități. Cele cinci banci membre CPBR angajează circa jumătate din numarul lucrătorilor din sectorul bancar din România. Federația sindicală FSIF are printre membrii săi sindicate la nivel de unitate din BCR, BRD-GSG și UniCredit Bank, în timp ce federația sindicală FSAB are sindicatul Raiffeisen Bank ca membru care e reprezentat și la nivel de parte patronală in CPBR.
Prezentul contract prevede creșteri ale salariulului minim brut superior celui la nivel național, cât și acordarea de plăți compensatorii, dar și noi prevederi privind egalitatea de șanse și interzicerea hărțuirii. Contractul colectiv de muncă semnat astăzi nu înlocuiește contractele colective semnate la nivel de unități bancare, ci asigură un set minimal de beneficii privind protecția salariaților din mai multe bănci. CPBR este singura organizație patronală reprezentativă din sectorul economiei private care a semnat până în prezent alte două contracte de muncă similare cu federațiile sindicale reprezentative din sector.
Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a stabilit noi premise și obligații pentru dialogul social la nivel sectorial. Unul dintre obiectivele acesteia a fost acela de a încuraja dezvoltarea mișcării sindicale în acord cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii, cu scopul creșterii numărului de contracte colective de muncă și implicit a gradului de protecție a drepturilor salariaților”.
