Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.
BNR a redus, în mai puțin de jumătate de an, cu un punct procentual dobânda cheie de la nivelul la care se afla înainte de luna martie, înainte de debutul stării de urgență, de 2,5%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Banca centrală a mai decis, astăzi, și reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an de la 2,25% pe an.
Nivelul rezervelor minime obligatorii rămâne neschimbat și banca centrală anunță că va continua să furnizeze băncilor lichiditate prin operațiuni repo, dar și că achiziția de titluri de stat din piața secundară va fi continuată.
BNR se așteaptă la o inflație mai mică decât cea estimată anterior pentru perioada următoare. Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), dar a urcat în iunie la 2,58%, ușor deasupra punctului central al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază și al reluării ascensiunii cotației petrolului, arată banca centrală.
Inflația de bază, din calculul căreia sunt eliminate prețurile volatile și administrate, se va menține peste ținta băncii centrale, după o scădere minoră în iunie (la 3,75 de la 3,86% în martie), ca urmare a presiunilor inflaționiste aduse de creșterea salariilor anterior crizei și de influențele aduse în structura consumului de pandemie, precum și de creșterea costurilor cu lanțurile de producție și aprovizionare, respectiv ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii virusului.
BNR menționează că impactul economic așteptat al pandemiei și al măsurilor asociate este sever, dar începe să fie recuperat.
“Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o contracție severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condițiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricțiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă”.
Banca centrală remarcă, într-o notă pozitivă, atenuarea considerabilă a declinului vânzărilor auto-moto în mai, în timp ce construcțiile au continuat să crească într-un ritm alert.
De partea cealaltă, serviciile prestate populației și-au revenit, însă, mult mai modest, după o cădere puternică în aprilie, în timp ce dinamica anuală a producției industriale și cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ.
Tot la capitolul negativ este trecută și scăderea investițiile străine directe nete, în timp ce creșterea deficitului comercial s-a temperat doar ușor.
Condițiile din piața financiară s-au ameliorat, arată BNR, dar se menține un deficit important de lichiditate. Media zilnică a stocului operațiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 mld. lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 mld. lei
La capitolul incertitudinilor majore este menționată pandemia COVID 19, „care s-a reintensificat recent”, dar și politica fiscală a statului, unde creșterea pensiilor din septembrie ar aduce noi presiuni pe partea de cheltuieli.
“Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral - cu repercusiuni și asupra poziției externe a economiei. În același timp, consolidarea fiscală probabil inițiată ulterior ar putea fi contrabalansată parțial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, arată BNR.
O altă sursă de incertitudini și riscuri este mediul extern, unde economiile europene dau semnale mai bune, dar și numărul de cazuri din pandemie este în creștere, arată BNR.
