Încălcarea dreptului la apărare, lipsa descrierii faptei săvârșite și imposibilitatea desfășurării activității profesionale sunt motivele pentru care Curtea de Apel București (CAB) a suspendat, în data de 20 octombrie, decizia Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de retragere a autorizației șefului Euroins România, Mihnea Tobescu, sancțiune pe care instituția a anunțat-o la 1 octombrie. Decizia instanței poate fi atacată cu recurs de către ASF, demers pe care instituția nu l-a pus în practică până la publicarea știrii.
Potrivit instanței, ASF are obligația, conform articolului 163 din Legea 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, să notifice societățile și/sau persoanele în cauză asupra nerespectării prevederilor legale, acestea având dreptul ca în termen de 7 zile de la primirea notificării să explice motivul nerespectării sau să formuleze obiecțiuni. După expirarea acestui termen, instituția poate adopta măsuri adecvate pentru prevenirea sau remedierea oricăror situații de nerespectare a dispozițiilor legale constatate sau poate aplica sancțiuni contravenționale.
"În cauză însă, o atare notificare nu a fost adresată reclamantului, înscrisul prezentat de către pârâtă instanței în susținerea îndeplinirii obligației de notificare statuate la articolul 163 din Legea 237/2015 nefăcând o atare dovadă. Astfel, Curtea reține că notificarea ASF nr. SA-DSC/3168/31.08.2020 ar fi fost adresată Euroins România, astfel cum rezultă fără vreun dubiu din cuprinsul actului în discuție (Către: Euroins România), nu reclamantului (fila 148 dosar)", scrie în motivarea unei decizii a CAB din 20 octombrie 2020.
Instanța mai constată că decizia ASF ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale prescrise pentru încheierea sa valabilă, fapt de natură a aduce atingere dreptului reclamantului (Mihnea Tobescu - n.r.) la apărare.
"În plus, Curtea constată din analiza motivelor ce au fundamentat sancționarea reclamantului că acestea privesc practic fapta societății, inclusiv individualizarea sancțiunii făcându-se în raport de "gradul de cooperare al societății". Astfel, cum cu temei a susținut reclamantul, nicăieri în cuprinsul actului nu este descrisă fapta săvârșită de acesta, emitentul limitându-se la a reda continutul articolului 25, aliniatul 1 din Legea 237/2015, precum și textul articolului 10 din Norma nr. 21/2016. Or, motivarea actului administrativ este o formalitate substanțială a cărei absență sau insuficiență afectează validitatea actului. Ea urmărește o dublă finalitate: permite destinatarilor să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, iar autorităților judiciare, să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză motivarea trebuie să expună în mod clar și neechivoc raționamentele autorității care a emis actul. Așa fiind, în baza unei cercetări sumare a aparenței dreptului, instanța apreciază că există o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a actului a cărui suspendare se solicită", scrie în motivare.
În privința pagubei iminente, magistrații au apreciat că executarea Deciziei ASF nr.1138/28.09.2020 ar fi de natură a crea reclamantului un prejudiciu previzibil.
"În acest sens, Curtea reține că reclamantul se află practic în imposibilitate de a-și desfășura activitatea profesională, fiindu-i retrasă aprobarea acordată de ASF, în calitate de director general și, implicit, este lipsit de veniturile corespunzătoare. Această împrejurare, unită cu obligația de plată a unei amenzi substanțiale, în cuantum de 100.000 lei, constituie în opinia instanței un argument puternic în sensul îndeplinirii condiției pagubei iminente, astfel cum aceasta este definită de lege. Pentru motivele expuse, Curtea va admite cererea si va dispune suspendarea executarii deciziei ASF nr. 1138/28.09.2020 până la soluționarea definitivă a cauzei privind anularea actului", mai scrie în motivare.
Potrivit datelor din decizia ASF, Tobescu, care a primit și o amendă de 100.000 de lei, ar fi inclus "suma de 50 milioane lei în fondurile proprii ale asigurătorului, fără deținerea unor documente justificative, aspect reflectat în supraestimarea fondurilor proprii eligibile" și care "conduce la concluzia influenței susceptibile de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății, săvârșită de către conducerea acesteia".
Conform ASF, "includerea sumei de 50 milioane lei în fonduri proprii, fără deținerea unor documente justificative, aspect reflectat în supraestimarea fondurilor proprii eligibile să acopere cerința de capital de solvabilitate cu suma de 50 milioane lei și a fondurilor proprii eligibile să acopere cerința minimă de capital cu suma de 19.887.936,69 lei, implicit în supraestimarea indicatorilor de solvabilitate (gradul de acoperire al SCR raportat de societate este 122%, recalculat fiind de 100,1%, iar gradul de acoperire al MCR raportat este 243%, recalculat fiind de 223% și care nu cuprinde celelalte două elemente cu impact asupra indicatorilor de solvabilitate, notificate societății cu Adresa nr. SA-DSC/3296/14.09.2020), conduce la concluzia influenței susceptibile de a aduce atingere unei administrări corecte și prudente a societății, săvârșită de către conducerea acesteia".
Față de cele de mai sus, se spune în decizia ASF, se constată că Euroins ar fi înregistrat și raportat în mod eronat elementele de fonduri proprii constând în capital social, nerespectând cerințele legale în vigoare cu privire la modul de întocmire și completare a machetei S.23.01.01 - Fonduri proprii prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (CE) 2015/2.450 al Comisiei din 2 decembrie 2015 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește procedurile, formatele și machetele raportului privind solvabilitatea și situația financiară în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului, raportat la prevederile articolului 1, aliniatul (3), litera c) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016 privind raportările referitoare la activitatea de asigurare și/sau reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, și la articolului 72 din Regulamentul delegat (UE) 35/2015.
"Fapta constituie contravenție în conformitate cu prevederile articolului 163, aliniatul (1), litera a) și r) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit articolului 25, aliniatul (1) din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, conducerii societăților îi revine răspunderea privind respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare. Totodată, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 21/2016, cu modificările și completările ulterioare, "membrii conducerii executive a entității raportoare răspund pentru caracterul complet, corect și conform cu realitatea și cerințele prevederilor legale al raportărilor transmise A.S.F.", se mai spune în decizie, disponibilă AICI.
La 1 octombrie, ASF a anunțat că, în urma activității de supraveghere realizată asupra elementelor incluse în raportările transmise de societate pentru data de 30 iunie 2020, a fost constatată o serie de deficiențe cu privire la modul de calcul al rezervelor tehnice constituite, în conformitate cu cerințele legislației Solvabilitate II (Legea nr. 237/2015), precum și cu privire la modul de determinare și de raportare a elementelor de fonduri proprii de bază ce acoperă cerința de capital de solvabilitate și cerința minimă de capital.
"Conform prevederilor legale, pentru deficiențele constatate A.S.F. a aplicat următoarele măsuri: sancționarea societății cu amendă în sumă de 1,5 milioane de lei; sancționarea Directorului General și a Directorului Executiv cu amendă în sumă de 100.000 de lei fiecare și retragerea aprobărilor acordate de către A.S.F.", se spune într-un comunicat al instituției.
Tobescu a mai fost amendat cu amendă de 100.000 lei în luna iulie a acestui an pentru neîndeplinirea la termenele scadente a unora dintre obligațiile prevăzute în planul de măsuri stabilit în sarcina societății prin Decizia nr. 199/20.02.2020 pentru Euroins România. Șeful Euroins a contestat amenda, dar primul termen în dosar nu a fost programat până la publicarea știrii.
Fostul șef al Euroins a fost sancționat cu amendă 50.000 lei și în 2013, după ce instituția "a constatat întârzieri la plata daunelor către păgubiți și diminuarea nejustificată a despăgubirilor acordate acestora".Mai multe detalii AICI.
Tobescu a preluat conducerea Euroins în 2012.
Euroins a fost înființată în 1994 sub denumirea Asitrans și practică doar asigurări generale.
Din 2007, asigurătorul român este controlat de Euroins Insurance Group PLC – 98,5%. Capitalul social se ridică la 532,82 milioane de lei. Asigurătorul are peste 1,8 milioane de clienți activi, o rețea de 48 de agenții, mai mult de 500 de angajați și un portofoliu de peste 60 de produse de asigurare.
În 2019, compania a subscris prime de 1,28 miliarde de lei, în creștere cu 27,05% față de nivelul anului precedent. Pierderea asigurătorului a atins 43,6 milioane de lei la finele anului 2019.
