Prevenția este întotdeauna de preferat pentru a evita să tratezi mai târziu afecțiuni grave. O opinie general împărtășită, la nivel teoretic, de specialiști în medicină, autorități și publicul larg, care s-a regăsit, însă, prea puțin și în realitatea sistemului medical românesc. Situația s-a mai îmbunătățit treptat în ultimii ani, susținută și de dezvoltarea medicinei private, iar impactul merge mult mai departe în economie și în societate. Un studiu realizat recent de EY îl evaluează în cifre concrete, radiografiind economic, pe mai multe paliere, efectele si implicațiile vechiului dicton: Mai bine previi decât să tratezi!
Cu 584 euro pe cap de locuitor cheltuieli de sănătate, România continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene la acest capitol. Statul este parțial degrevat de cheltuieli pentru că populația contribuie și ea, în afara asigurării publice de sănătate, cu sume plătite efectiv pentru servicii medicale de circa 10 euro pe cap de locuitor lunar.
Problema sistemului de sănătate nu este doar subfinanțarea. Banii, așa puțini comparativ cu restul statelor UE, sunt orientați cu precădere spre tratare, în timp ce prevenției îi rămâne un rol secundar. O arată procentul de doar 12,4% din sume destinate serviciilor curative și de recuperare ambulatorii. 45% din serviciile de sănătate sunt aferente serviciilor cu internare, spitalicești.
În fapt, doar 1,4% reprezintă cheltuielile cu prevenția, pe datele disponibile în 2018, adică doar jumătate din procentul de 2,8%, cât e media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenție la nivelul UE. Nu e de mirare, astfel, că și vârsta medie de la care un român se poate aștepta să aibă probleme de sănătate este de 59,4 ani, sub media de 63,6 ani la nivelul Uniunii Europene.
Datele au fost prezentate în Studiul “Piața abonamentelor medicale – Analiza Impactului Economic și Social”, realizat de compania de consultanță EY, în cadrul unei dezbateri la Palatul Parlamentului, cu lideri din Guvern, Parlament și mediul de afaceri. Confirmă o orientare evidentă a sistemului de sănătate cu precădere spre tratare, în timp ce serviciile de prevenție au început să se dezvolte într-un ritm mult mai susținut doar în ultimii ani.
Schimbarea a fost impulsionată de creșterea veniturilor populației, de îmbunătățirea informării și accesului la educație, cu o contribuție special venită din zona medicinei private. Aceasta din urmă a dezvoltat o întreagă piață de abonamente medicale, ca servicii integrate, care a degrevat, pe de o parte, sistemul public de cheltuieli și încărcare semnificative, și a antrenat mai departe efecte în lanț la nivelul întregii economii.
Abonamentele medicale au crescut cu 66% în ultimii ani
1,62 milioane persoane aveau un abonament medical valabil în anul 2020, în creștere cu 66% față de 2016, arată Studiul EY. Acesta estimează la 120 milioane de euro valoarea pieței abonamentelor medicale, reprezentând 3,6% din întreaga piață a serviciilor medicale private.
Primii trei furnizori – Rețeaua de sănătate Regina Maria, Medlife și Medicover – domină 95% din piața de abonamente, liderii fiind Regina Maria, cu 51% din valoarea pieței, respectiv Medlife cu 34% din valoarea pieței. Primii care au lansat acest produs de prevenție au fost cei de la Regina Maria, în urmă cu 25 de ani, iar directorul general al rețelei de sănătate, Fady Chreih, spune că acum abonamentele au ajuns să reprezinte circa 25-30% din cifra de afaceri a companiei.
“Abonamentele reprezintă o sursă constantă de finanțare pentru sistemul medical. Investiția făcută de companii în abonamente se transferă și către sistemul medical în ansamblu și rămâne în țară. E un cerc virtuos, cu impact atât în starea de sănătate a populației din România, cât și în economie și în crearea de infrastructură sanitară modernă”, a declarat Chreih, la dezbaterea din Parlament.
Impact în întreaga economie
Studiul EY evaluează la 776 milioane de euro impactul total al pieței abonamentelor medicale din România la nivelul veniturilor pe lanțul valoric, care echivalează cu generarea unor taxe suplimentare colectate la bugetul de stat de 39 milioane de euro (circa 0,1% din totalul taxelor colectate la nivel național).
Mai departe, impactul se traduce într-o valoare adăugată de 263 milioane de euro, sau 0,1% din PIB.
Sunt cifre care adună, la nivel macro, evoluții și influențe pe mai multe paliere economice.
Cu 94.000 de angajați în 2019 (exclusiv stomatologi), aproape dublu față de 2010 (48 mii), sistemul medical privat angajează 40% din totalul personalului medical din România, adică 1,4% din totalul angajaților din România în 2019.
În 2020, salariul brut mediu în sectorul medical a fost de 1.410 euro, comparativ cu 1.115 euro media națională a salariului brut.
Locurile de muncă apărute în medicina privată au încetinit emigrația personalului din sănătate, unul dintre cele mai dramatice fenomene, contribuind la creșterea angajărilor și în alte sectoare din avalul și amontele sectorului. În fapt, arată studiul EY, un loc de muncă creat pe piața abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.
Implicații pentru politicile publice
“Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condițiile în care sistemul e subfinanțat în România prin comparație cu UE”, a declarat Ileana Guțu, Partener Asociat EY România, la dezbaterea studiului din Palatul Parlamentului.
Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat spune că sistemul public a fost și mai mult dezechilibrat în perioada pandemiei și a avut nevoie de sprijin: “În sistemul public, capacitatea de reziliență e limitată. Am închis facilități ca să facem față situației de criză, și au fost cu greu mobilizate resurse ca să poată fi asigurat accesul pacienților la servicii. Acum avem un respiro, cu rata infectărilor în scădere, și prioritară trebuie să fie reluarea serviciilor pentru pacienți care nu și-au primit asistența medicală la timp în pandemie”.
Extinderea abonamentelor medicale este “esențială”, în opinia secretarului de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Lucian Heiuș, chiar dacă se adresează unui segment din societate (angajații), nu întregii populații. Furnizorii de servicii medicale nu solicită creșterea nivelului deductibilităților fiscale, care să impacteze eventual bugetul, ci doar predictibilitate și stabilitate în reglementări.
“Și Guvernul, și Parlamentul au un rol, nu neapărat prin majorarea deductibilității, ci pentru creșterea constantă, de la an la an, a numărului de abonați, de la 1,6 milioane câți cunt acum. Dacă cel puțin 3 milioane de români beneficiază de medicină preventivă, crește speranța de viață și angajatorii au, la rândul lor, angajați mai sănătoși, cu productivitate mai mare”, spune Heiuș.
Pandemia a accentuat preocuparea pentru prevenție
Din perspectiva angajatorilor, abonamentele sunt și instrumente de retenție pentru angajați. Adina Vidroiu, HR Director Microsoft, a arătat, la aceeași dezbatere, că abonamentul medical este unul dintre cele mai apreciate beneficii pentru angajati: “Acoperă servicii diverse, de la analize, consultații, până la nașteri și tratamente de lungă durată. Nu sunt doar despre prevenție și analize de rutină. Avem colaborare constantă cu Regina Maria, iar asta ne asigură confort”.
Potrivit afirmațiilor sale, în ultimul an, în pandemie, compania a observat că la angajați a crescut cu 30% accesarea serviciilor medicale prin abonament: “Acum sunt mult mai atenți la prevenție. În trecut, erau mai concentrați pe prezent, erau reactivi, pandemia a schimbat însă lucrurile”.
Fady Chreih, CEO Regina Maria, precizează că, potrivit datelor comaniei sale, abonații merg la medic, în medie, de 5 ori pe an, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai des decât persoanele fără abonament, în condițiile în care, prin facilitățile oferite, abonamentul medical încurajează mersul preventiv la medic și diagnosticarea precoce a unor eventuale probleme medicale.
Potrivit studiului EY, circa 4,23 milioane de salariați din sistemul privat reprezintă piața adresabilă a abonamentelor medicale din România.
La nivelul unui furnizor de servicii medicale precum Regina Maria, liderul pieței de abonamente medicale după cota valorică, rezultatele se traduc în 665.000 de abonamente încheiate pentru companii mari, IMM, start-up și persoane fizice, incluzând 25.000 de abonamente dedicate firmelor mici si mijlocii. Fady Chreih menționează că rata de retenție pe segmentul corporate e de 98%.
Motor pentru investiții
Pentru furnizorii de servicii medicale, abonamentele medicale asigură un flux constant de venituri, predictibil, care le permite să își planifice și să realizeze investiții. Din 2010 până în prezent, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Doar la nivelul anului 2019, investițile au depășit 500 milioane de euro, sumă ce echivalează 2% din totalul investițiilor din economie din acel an.
Pentru fiecare 1 euro investit în piața abonamentelor medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia României – contribuind astfel la economia locală și la crearea de noi locuri de muncă, arată Raportul prezentat de EY. De asemenea, fiecare euro colectat în cifra de afaceri a operatorilor privați de sănătate, provenit din abonamente, generează alți 5,5 euro de-a lungul lanțului valoric, iar doar pe segmentul abonamentelor medicale, separat, se generează valoare adăugată brută de aproape 3 euro.
Mai mult, arată sursa citată, pentru fiecare million de euro generat de abonamentele medicale sunt create 86 de locuri noi în economia României, inclusiv în sistemul medical.
Transmiterea amplă a efectelor în economie are în vedere numărul mare de companii din lanțul de furnizare. Astfel, industriile din avalul pieței abonamentelor include servicii cu intrări precum activitățile imobiliare, producția de alimente, produsele textile, producția de mașini, servicii de asistență legală, marketing, arhitectură, retail, dezvoltări IT, furnizare de licențe și software.
În amonte, furnizorii pieței abonamentelor medicale sunt cei de medicamente, consumabile, reactivi de laborator (comerț), producția de alimente, pharma, produse textile, servicii de transport și depozitare, dezvoltări IT, furnizare de licențe și software etc.
