Injectarea în organism a unor compuși radioactivi care vor distruge în mod direct celulele canceroase. Această pistă nu ocupă pentru moment decât un mic loc în arsenalul terapeutic folosit de medicii oncologi, însă pare să devină tot mai promițătoare, iar industria farmaceutică investește de acum în ea miliarde de euro, informează AFP.
Aceste medicamente radioactive sunt "în pas cu vremurile", a declarat analistul financiar Jamila El Bougrini, specializată în sectorul farmaceutic.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Un acord recent între doi giganți francezi stă mărturie în acest sens. Anunțat la jumătatea lunii octombrie, un parteneriat va reuni grupul farmaceutic Sanofi și specialistul din domeniul nuclear Orano, cunoscut în trecut sub numele de Areva, scrie Agerpres.
Anunțul, care a trecut în mare parte neobservat într-o perioadă în care Sanofi se află în centrul unei controverse în Franța cu privire la vânzarea filialei sale care fabrică medicamentul Doliprane (Paracetamol) către un fond american, a venit ca un fel de surpriză. Ce au în comun cutiile de medicamente și centralele nucleare ale companiei Orano?
Răspunsul se află în însuși conceptul de medicină nucleară și, mai precis, într-un tip unic de medicament. Orano dezvoltă unul dintre acestea prin intermediul unei filiale în care Sanofi va prelua o mică participație pentru 300 de milioane de euro.
Noile medicamente utilizează componente radioactive pentru a distruge tumorile. Pentru a face acest lucru, ele sunt combinate cu o moleculă capabilă să identifice markerii tipici ai unei celule canceroase și, prin urmare, să acționeze ca un "vector" care să ducă elementul radioactiv direct la aceasta.
Principiul general este bine cunoscut, deoarece este cel al radioterapiei, care este deja utilizată pentru tratarea majorității pacienților cu cancer. Dar, în loc să se emită raze asupra pacientului, în acest caz se încearcă să se lovească direct în celulele canceroase, cu promisiunea unei precizii foarte mari.
Este vorba, așadar, despre radioterapii "țintite". În sens mai larg, conceptul este utilizat deja de mai multe decenii în oncologie, deoarece iodul radioactiv este folosit cu regularitate pentru a trata anumite tipuri de cancer tiroidian.
Iodul este totuși un caz special, deoarece el este atras în mod natural de glanda tiroidă și, prin urmare, nu are nevoie de un "vector" asociat. Pe de altă parte, de câțiva ani, terapiile au dat rezultate prin combinarea cu succes a unui compus radioactiv cu un vector biologic.
Iar industria farmaceutică urmează această tendință. Marele punct de cotitură a fost preluarea în 2018 de către grupul elvețian Novartis, contra unei sume de aproape 4 miliarde de dolari, a unui tratament radioactiv, Lutathera.
"Înainte, nimeni nu era interesat de disciplina noastră", a declarat Françoise Kraeber-Bodéré, specialistă în medicină nucleară la Spitalul Universitar din Nantes, în vestul Franței.
Industria farmaceutică se grăbește să investească
Trebuie menționat faptul că tratamentul Lutathera este limitat la cancerele rare ale sistemului digestiv. La scurt timp după aceasta, Novartis a deschis o "piață de masă", în cuvintele lui Francoise Kraeber-Bodéré, odată cu preluarea în valoare de 2 miliarde de dolari a unei alte radioterapii, Pluvicto, împotriva unor tipuri de cancere de prostată, și cu publicarea de date pozitive la începutul anilor 2020.
De atunci, giganții farmaceutici s-au grăbit să intre în joc. În ultimele luni, AstraZeneca, Bristol-Myers Squib (BMS), Eli Lilly și, din nou, Novartis au plătit miliarde de dolari pentru a cumpăra companii biotehnologice specializate în radioterapia țintită.
Fuziunea dintre Sanofi și Orano este cel mai recent exemplu. Gigantul francez, care a fost, de asemenea, criticat pentru capacitatea sa de inovare, deoarece a fost lent în a dezvolta un vaccin împotriva COVID-19, a urmat pur și simplu noua tendință.
"Operațiunea Sanofi nu este una de pionierat, dar plasează grupul printre cei mai avansați jucători din sectorul radioterapiei", a adăugat Jamila El Bougrini.
Într-adevăr, medicamentul dezvoltat de Orano, bazat pe izotopul plumb 212, aparține unei noi generații de radioterapie, bazată pe așa-numitele particule alfa.
Acestea eliberează mai multă energie radioactivă decât particulele beta, aflate la baza majorității terapiilor existente, dar pe o distanță mai scurtă. Acest lucru oferă speranțe pentru un mod de acțiune încă și mai selectiv.
Rămâne de văzut dacă această promisiune se va traduce efectiv în rezultate clinice convingătoare. Majoritatea terapiilor alfa nu au dat încă naștere unor studii clinice la scară largă, un pas pe care Orano se pregătește să îl facă.
Deși rămân precauți, specialiștii sunt optimiști: "Primele rezultate clinice mă fac să spun că va fi eficient. Dacă m-ar fi întrebat cineva în urmă cu cinci ani, aș fi spus că este încă un pic riscant. Acum cred că este timpul să încercăm", a declarat Francoise Kraeber-Bodere.
