Guvernul s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) evaluat pozitiv luni de Bruxelles, să pună în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să include măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.
Potrivit datelor oficiale, în prezent, circa jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu sobe alimentate cu lemne, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural.
Astfel, statul român și-a asumat ca țintă, pânâ în T4 2023, intrarea în vigoare a unui cadru legislativ cu măsuri de decarbonare a sectorului de încălzire și răcire.
"Reforma va: i) clarifica cadrul de responsabilități între autoritățile centrale și locale pentru administrarea sectorului de încălzire și răcire și va extinde aplicarea Legii guvernanței corporative la operatorii de termoficare centralizată; ii) include o revizuire a legislației de asigurare a sustenabilității și trasabilității biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și a pădurilor; iii) diversifica mixul energetic în încălzire și răcire prin renunțarea la biomasa forestieră (diversify the energy mix in heating and cooling away from forest biomass – în original, n.r.); crește rolul prosumatorilor în producția de energie regenerabilă, inclusiv prin compensare cantitativă", prevede PNRR.
"Reforma: (…) va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. (…) Reforma (…) va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră", este formularea din varianta în limba română a PNRR.
Cu privire la prosumatori, scopul este încurajarea proprietarilor de apartamente în blocuri și a asociațiilor acestora să își instaleze sisteme de producție de energie solară sau chiar eoliană, prin stimulente financiare și prin simplificarea procedurilor de racordare.
Același document stipulează că România trebuie să adopte până în trimestrul III al anului viitor o nouă Strategie Forestieră Națională, care să stabilească "criterii de sustenabilitate pentru utilizarea energetică a biomasei forestiere".
La capitolul de investiții, PNRR prevede dezvoltarea de centrale în cogenerare pe gaze flexibile și de înaltă eficiență pentru alimentarea sistemelor centralizate municipale de termoficare, pentru "decarbonarea profundă (deep decarbonisation – în original, n.r.)" a acestui sector.
Statul s-a angajat ca, până în T2 2022, să asigure semnarea de contracte de construire sau retehnologizare de astfel de centrale, astfel ca, până în T2 2026, să fie puse în funcțiune unități în cogenerare pentru încălzire centralizată cu putere instalată totală de cel puțin 300 MW, care să înlocuiască capacități pe cărbune sau petrol cu putere similară, cu emisii de carbon semnificativ mai mari.
Cel mai important element al componentei Energie a PNRR a rămas angajamentul României de adopta, până la jumătatea anului viitor, o lege de eliminare treptată a cărbunelui din sistemul energetic național, până în 2032. Astfel, până în 2032 trebuie scoase din funcțiune capacități pe cărbune de 4.590 MW, din care 3.780 MW până la finalul lui 2025.
În paralel, până în T2 2023, autoritățile de la București trebuie să legifereze introducerea așa-numitelor contracte pentru diferență (CfD) ca principal sistem de subvenționare a investițiilor în capacități noi de producție de energie din surse regenerabile. Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența.
Legea Energiei mai trebuie modificată și pentru ca investitorii în capacități noi de producție de energiei electrică să nu mai fie obligați să oferteze întreaga producție pe piețele centralizate locale și să poată semna și contracte bilaterale în avans pentru a-și putea finanța proiectele, după cum Profit.ro a relatat aici și aici.
PNRR prevede că, până în T4 2023, Guvernul trebuie să organizeze o primă rundă de licitație și să semneze contracte pe baza acesteia pentru subvenționarea prin CfD a unor proiecte de investiții în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară) cu putere instalată totală de cel puțin 1.500 MW. Ulterior, până în T2 2025, în urma unei a doua runde de licitații, trebuie semnate contracte similare pentru construcția de unități regenerabile de minimum 2.000 MW.
