Deputatul PSD Iulian Iancu, șeful Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei, a elaborat un proiect de lege care prevede ca Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producției interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea și rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu, scopul proiectului fiind păstrarea în viață, inclusiv prin subvenții și investiții de stat, a activității de extracție și prelucrare a minereului de uraniu din cadrul Companiei Naționale a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei.
Astfel, draftul de act normativ își propune să asigure menținerea ciclului nuclear integrat al României, potrivit inițiatorului. Un stat dispune de ciclu nuclear integrat dacă are pe teritoriul său toate elementele lanțului de producție și logistic al industriei nucleare, de la extracția de minereu de uraniu la prelucrarea acestuia în facilități specializate, până la producția de energie în centrale atomice.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Centrala de la Cernavodă se alimentează în prezent exclusiv cu fascicule de combustibil nuclear (bare de uraniu) produse la fabrica de profil de la Mioveni, sucursală a Nuclearelectrica. Materia primă din care este realizat combustibilul nuclear, respectiv octoxidul de uraniu și ulterior pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, este produsă în România de către CNU, la uzina de la Feldioara. CNU extrage și minereu de uraniu, din minele Crucea și Botușana.
De la finalul anului 2015, însă, Nuclearelectrica a cumpărat pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu în special din import, de la compania canadiană Cameco, după ce Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze cu 76% prețul de vânzare practicat în raport cu Nuclearelectrica. Acest fapt a determinat operatorul centralei de la Cernavodă să rezilieze contractul de furnizare semnat în 2014, ceea ce a creat probleme financiare grave celor de la CNU. De asemenea, din cauza lipsei alocărilor bugetare în acest scop în cadrul Ministerul de Interne, CNU a întrerupt o bună perioadă de timp livrarea de octoxid de uraniu pentru stocurile constituite la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS).
De altfel, în expunerea de motive a proiectului se menționează că se are în vedere modificarea HG nr. 1.009/2009, în baza căreia Curtea de Conturi a obligat CNU să majoreze prețul, ca și a HG-urilor privind constituirea stocurilor de siguranță și consum pentru centrala de la Cernavodă.
"Combustibilul nuclear necesar pentru menținerea ciclului nuclear integrat necesar reactoarelor de tip CANDU (precum cele de la Cernavodă – n.r.) este produs doar pe teritoriul României. În cazul în care nu se asigură integral cantitatea de materie primă autohtonă necesară producerii combustibilului nuclear (minereul de uraniu din care se produce octoxidul de uraniu și ulterior pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu – n.r.), diferența poate fi importată. Furnizarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear (...) se realizează prin menținerea componentei strategice a ciclului combustibilului nuclear, în vederea asigurării independenței energetice a României, prin exploatarea uraniului, precum și prin prepararea și rafinarea materiei prime pe teritoriul național. (...) Producerea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu pentru combustibilul nuclear (...) se realizează cu susținerea activității singurului producător de pe teritoriul României (uzina Feldioara a CNU – n.r.), cu respectarea legislației Uniunii Europene privind transparența, nediscriminarea și concurența în domeniu", stipulează proiectul de lege elaborat de Iulian Iancu.
Potrivit aceluiași document, furnizarea materiei prime pentru combustibilul nuclear se va face în conformitate cu normele stabilite de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
Draftul de act normativ evită impunerea unui monopol național asupra lanțului de producției a materiei prime necesare aprovizionării cu combustibil nuclear a centralei Cernavodă, ceea ce ar contraveni legislației UE, ci obligă la luarea de măsuri de menținere a activității de extracție și prelucrare a uraniului în România, realizată de CNU. Încă din 2014, autoritățile aveau în vedere, în acest scop, posibila fuziune prin absorbție dintre Nuclearelectrica și CNU. Ideea a fost avută în vedere și în mandatul fostului Guvern Cioloș și este analizată și de actualul executiv, potrivit unor surse din piața de energie. Nuclearelectrica avea în plan chiar achiziționarea unui unui studiu tehnico-economic și juridic privind reorganizarea sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producere a combustibilului nuclear utilizat de centrala de la Cernavodă, la care a renunțat între timp.
"Prezentul proiect de act normativ poate avea impact asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat, prin acordarea unor subvenții, precum și realizarea unor investiții, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (...) Prezentul proiect de act normativ poate aduce venituri suplimentare la buget, dar și cheltuieli bugetare necesare investițiilor la obiectivele industriale specifice", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
În documentul citat se precizează că, în contexul creșterii instabilității la granița de est a Europei, la nivelul Uniunii Europene se acordă o importanță tot mai mare problemei securității energetice, fapt reflectat și de recomandările de bună practică ale Agenției de Aprovizionare cu combustibili a EURATOM (Euratom Supply Agency-ESA) pentru statele membre deținătoare de reactoare nuclearoelectrice, de a constitui și menține stocuri de uraniu, în diferite forme, funcție de tipul de combustibil nuclear folosit, suficiente pentru o perioadă de consum de circa 2-5 ani.
"Totodată, prin emiterea actului normativ propus, se vor elimina riscurile generate de creșterea dependenței României de furnizori externi de octoxid/dioxid de uraniu. În cazul nemenținerii ciclului combustibilului nuclear, este de așteptat ca furnizorii externi să profite de această conjunctură pentru a-și maximiza profitul în relația cu Nuclearelectrica, prin creșterea semnificativă a prețului produselor livrate, ceea ce va pune în pericol siguranța aprovizionării centralei nuclearelectrice Cernavodă și profitabilitatea activității Nuclearelectrica", mai susține Iulian Iancu.
Guvernul a decis, în mai, să acorde un ajutor de stat de restructurare pentru Compania Națională a Uraniului. Ajutorul de restructurare va fi de 440.800.000 lei, făcând parte dintr-un program de restructurare ale cărui costuri totale sunt evaluate la 941.000.000 lei.
Planul de restructurare a CNU, adoptat printr-un memorandum, urmărește eficientizarea activității companiei într-o perioadă de 5 ani. ”Documentul cuprinde o serie de măsuri strategice, investiționale, operaționale și financiare, complementare programelor finanțate prin intermediul programelor finanțate de Uniunea Europeană. Costurile necesare implementării Programului de restructurare este de aproximativ 941 de milioane de lei, din care 440,8 milioane reprezintă ajutorul de restructurare”, preciza Guvernul.
Ajutorul de stat are mai multe componente: ajutorul de stat de salvare, care devine parte componentă a ajutorului de restructurare (ajutorul de stat în sumă de 62 milioane de lei aprobat în ședința de Guvern din 5 octombrie 2016 prin OUG 65/2016); subvenția pentru costul de producție și pentru realizarea investițiilor prevăzute în Planul de restructurare; conversia în acțiuni deținute de statul român a unor creanțe bugetare și scutirea la plata unor creanțe bugetare.
Plățile ajutorului de stat de restructurare se vor face în perioada 2017-2022. ”Ajutorul de stat pentru restructurare se va acorda de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei. Acordarea ajutorului de stat este condiționată de punerea în aplicare a Planului de restructurare, ce urmează să fie trimis spre aprobare Comisiei Europene”, mai precizează sursa citată.
În vară, minele de uraniu Crucea și Botușana ale CNU s-au confruntat recent cu o situație critică, fiind amenințate cu întreruperea alimentării cu electricitate de către furnizorul lor de energie, din cauza restațelor la plată acumulate. CNU a plătit factura de curent pe aprilie pe 12 iulie, astfel că alimentarea a fost menținută. În primul semestru al anului, sucursala Suceava a CNU a acumulat datorii la furnizorul de electricitate în sumă totală de 350.000 lei. Întreruperea alimentării cu energie electrică ar fi avut drept consecințe oprirea evacuării și pompării apei de mină și neasigurarea aerajului în subteran, activități care trebuie realizate permanent, în lipsa lor exploatarea neputând avea loc.
CNU a suferit pierderi de 91,7 milioane lei anul trecut, iar proiectul de buget al companiei pe 2017 prevede adâncirea acestora la aproape 94 milioane lei, în condițiile în care se estimează că veniturile vor rămâne la un nivel similar cu cel consemnat în 2016. În 2015, CNU a avut pierderi de 143,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 149,3 milioane lei.
