În România se vehiculează destule proiecte energetice care nu sunt în concordanță cu direcția UE, iar autoritățile ar trebui să facă în așa fel încât să armonizeze ceea ce poate face România cu resursele de care dispune cu angajamentele europene pe care și le-a asumat, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Videoconferința Profit Energy.forum a fost organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, fiind transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
"Se vehiculează destule proiecte care sunt destul de antagonice ca direcție, în sensul că ce se vrea a se face în România nu este întotdeauna în concordanță cu ce se vrea la nivel european. Cred că în primul rând trebuie noi să ne clarificăm ce vrem să facem, pentru a fi în concordanță cu resursele și cu capacitatea noastră, dar și cu angajamentele pe care ni le-am asumat la nivel european. Ulterior, ar trebui să renunțăm la ceea ce eu am numit facelift-ul sistemului energetic românesc, pe care l-am practicat în ultimii 30 de ani, și să trecem la un nou model de sistem energetic", a spus Chisăliță.
El a arătat că actualul sistem, care a făcut față cu brio provocărilor timp de 60 de ani, a ajuns la un moment în care, între cerere și ofertă, dincolo de componenta strict cantitativă, există discrepanțe de natură tehnică, tehnologică, uzură materială și morală, sistemele de transport de energie electrică, energie termică și gaze nemaifăcând față cerințelor actuale.
"Conform politicii actuale, se discută ca, în 5 ani de zile, 1,8 milioane de consumatori noi să fie racordați la rețelele de distribuție și să avem o trecere masivă a actualelor centrale care funcționează cu cărbune pe gaze. Asta ar însemna cel puțin dublarea actualelor rețele de distribuție. Dacă aceste lucruri se vor și întâmpla, în lipsa gazelor din Marea Neagră, deficitul României în 10 ani de zile ar fi uriaș, am fi dependenți în proporție de peste 50% de importuri. Dar chiar și cu gazele din Marea Neagră, deficitul s-ar adânci. Iar această dublare a rețelelor de gaze, din punct de vedere tehnologic și al standardelor, nu ia în considerare și transportul altor tipuri de gaze, cum ar fi biogazul, biometanul și chiar hidrogenul", a adăugat președintele Asociației.
Potrivit acestuia, în momentul de față, România nu are reglementări specifice care să permită să se construiască astfel de rețele, dincolo de faptul că nu există încă studiile necesare care să arate dacă între noile forme de gaze și conductele actuale există compatibilitate și cât de mare este această compatibilitate.
"Noi, într-un studiu recent, am atras atenția asupra a 27 de tehnologii care sunt folosite în momentul de față și care au anumite probleme în folosirea, de exemplu, a hidrogenului sau a altor tipuri de gaze", a conchis Dumitru Chisăliță.
