România își propune să devină prima țară riverană Mării Negre care să aibă o legislație în sectorul eolian offshore, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George-Sergiu Niculescu, la Global Wind Offshore Regulators Forum, organizat în SUA.
Acesta susține că până la finalul anului proiectul de lege ar putea fi supus adoptării Parlamentului, pentru a crea cadrul legal necesar dezvoltării investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră, scrie Agerpres.
Potrivit unui comunicat al ANRE, o delegație oficială a ANRE, condusă de George-Sergiu Niculescu, a efectuat o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii în perioada 24-26 octombrie 2023. Invitația a venit din partea Departamentului de Interne al SUA (DOI), prin Programul de Asistență Tehnică Internațională, și reprezintă continuarea dialogului început în cadrul primei vizite de lucru din perioada 5-16 iulie 2023.
"Este prima dată când România a fost invitată să participe la Global Wind Offshore Regulators Forum, eveniment care a reunit state precum Australia, Canada, UK, Irlanda, Italia, SUA, Danemarca și care a creat cadrul optim pentru țara noastră să beneficieze de un schimb de informații privind actualizările de reglementare în domeniul energiei", se spune în comunicat.
Au fost prezentate cele mai recente evoluții și potențialele provocări din sectorul eolian offshore din perspectiva reglementării, în condițiile în care SUA susține eforturile României de a construi o fundație solidă în zona energiei regenerabile, în special a energiei eoliene offshore.
"România își propune să devină prima țară riverană Mării Negre care să aibă o legislație offshore wind. Țara noastră este un partener care are toate șansele și îndeplinește toate condițiile să devină unul dintre cei mai importanți și predictibili actori pe piața de energie și un model regional de dezvoltare", a declarat reprezentantul României la acest forum, George Niculescu.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Tranzacție - Safety Broker a achiziționat GlobasigOficialul ANRE a evidențiat faptul că, până la finalul anului, România și-a propus să supună adoptării Parlamentului proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore, pentru a crea cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
"Potențialul nostru eolian la Marea Neagră este unul uriaș, pe care țara noastră nu trebuie să îl rateze și avem toate șansele să transformăm avantajele și oportunitățile într-un real succes. Evident, pentru a atinge aceste ținte avem nevoie de predictibilitate și stabilitate, aceste lucruri sunt necesare dacă vrem să facem pași concreți în direcția corectă", a adăugat el.
În cadrul forumului, președintele ANRE a purtat discuții și cu Liz Klein, directorul Biroului de gestionare a energiei oceanice. În anul 2022, mai multe structuri federale americane printre care BOEM (Bureau of Ocean Energy Management) din cadrul Department of Interior, BSEE (Bureau of Safety and Environmental Enforcement) și CLDP (Commercial Law Development Program) au început colaborarea activă cu omologii lor din România și au oferit perspectiva și expertiza lor privind dezvoltarea reglementărilor pentru sectorul eolian offshore și procesul de acordare a licențelor.
În partea a doua a vizitei în SUA, George Niculescu a avut și o serie de întâlniri bilaterale. Discuțiile cu Geoff Pyatt, adjunctul secretarului de stat pentru resurse energetice, s-au referit la provocările regionale în context geopolitic și stadiul proiectului offshore wind.
De asemenea, au avut loc discuții la Comisia Federală de Reglementare a Energiei din SUA, cu comisarul James Danly, urmate de o întrevedere la sediul Departamentului pentru Energie cu Kathryne Huff, secretar adjunct al Biroului pentru Energie Nucleară. Alături de George Niculescu, au fost prezenți și Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, și Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Temele abordate au vizat extinderea capacității nucleare în regiunea noastră, stadiul implementării proiectului Unităților CANDU 3 și 4 de la CNE Cernavodă, precum și proiectul reactoarelor nucleare mici (SMR).