Statul român ar putea iniția o procedură de arbitraj internațional în litigiul cu Serbia privind exploatarea comună a sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, dacă demersurile diplomatice pentru rezolvarea diferendului vor eșua, România dorind renegocierea contractului încheiat în 1995 cu partea sârbă, potrivit unui document oficial. Reprezentanții Hidroelectrica, care operează partea românească a sistemului Porțile de Fier, se plâng mai demult că sârbii nu au efectuat lucrările la care s-au angajat prin contract și că, în plus, exploatează apă peste cota ce le revine prin convenție, ceea ce duce la scăderea randamentelor agregatelor Hidroelectrica.
În documentul citat se arată că posibilitățile de rezolvare a litigiului prin intermediul Comisiei mixte româno-sârbe, care se întrunește periodic, uzual, pentru a discuta aspectele cooperării de la Porțile de Fier, s-au epuizat.
Prin Acordul privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea, semnat în 1963 între România și Serbia, a fost stabilit că cele două state vor participa, în mod egal, la cheltuielile legate de construcția, reconstrucția și exploatarea SHEN Porțile de Fier, drepturile și obligațiile celor două state urmând a fi exercitate prin intermediul Hidroelectrica și Djerdap – agenți ai statului la vremea respectivă. În baza acestui acord, în 1995 a fost încheiat un contract între cele două părți.
CITEȘTE ȘI FOTO Alegeri SUA: Fiul lui Donald Trump a încălcat legea, distribuind o fotografie cu buletinul de vot completat Acum, Guvernul vrea să înceapă a doua etapă în procesul de soluționare a diferendelor, conform dispozițiilor Acordului din 1963, respectiv abordarea problemei pe cale diplomatică, având în vedere epuizarea posibilității de soluționare a diferendului în cadrul Comisiei mixte, Ministerul Energiei urmând să acorde Ministerului Afacerilor Externe sprijinul necesar în argumentarea poziției de fond din perspectiva intereselor României.
În paralel, Ministerul Energiei, care controlează Hidroelectrica cu 80% din acțiuni,va forma o comisie la nivelul Guvernului, în cadrul căreia, "cu sprijin juridic competent", să fie evaluate toate căile posibile de urmat și eventualele consecințe ale acestora.
Ultima variantă avută în vedere de minister este "demararea procedurii de arbitraj de către statul român, având în vedere că rezolvarea problemelor apărute în aplicarea contractului (din 1995 – n.r.) nu se poate efectua decât în contextul acordurilor interstatale privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea, în cazul în care demersurile diplomatice nu se soldează cu renegocierea contractului".
CITEȘTE ȘI DNA: Fostul șef ANAF Sorin Blejnar a folosit 5 firme fantomă conduse de arabi pentru a-și scoate din bancă mita de 3 milioane euro. Blejnar-arestat 30 zile Neînțelegerile cu Serbia pe această temă sunt mai vechi. Hidroelectrica a cerut încă din primăvara trecută Ministerului de Externe să se implice în soluționarea pe cale diplomatică a diferendului.
De asemenea, în mai 2015, conducerea Hidroelectrica a dispus efectuarea unui control la Porțile de Fier, care a verificat și analizat "modalitatea de împărțire a potențialului energetic al Dunării începând cu anul 1995 între România și Serbia, așa cum a fost stabilită prin documentele aferente, inclusiv obligațiile reciproce ale celor două părți, rezultate din convenții, tratate sau protocoale; legalitatea și echitatea prestațiilor părții române în energie, potențial sau bani și întinderea lor în timp, raportat la documentele semnate de părți; o identificare a eventualelor pierderi înregistrate de Hidroelectrica SA, ca urmare a modalității de împărțire a potențialului energetic al Dunării, începând cu anul 1995; stabilirea eventualelor prejudicii și a persoanelor responsabile", potrivit rapoartelor administratorului judiciar Euro Insol de anul trecut, când Hidroelectrica se află încă în insolvență.
În iunie anul trecut, șeful Euro Insol, Remus Borza, declara, pentru Adevărul, că, în baza contractului din 1995, partea română trebuie să ofere compensații parții sârbe, în fiecare an 138 de GWh de energie la un preț fix de 30 de dolari, iar partea sârbă are datoria de a executa lucrări la gurile fluviului Nera, în valoare echivalentă. El a adăugat că partea română s-a achitat de această obligație până în 2012, când, în urma unor verificări în teren, a constatat că partea sârbă nu a efectuat lucrările la care s-a angajat prin convenție. În consecință, Hidroelectrica a încetat și ea îndeplinirea obligațiilor prevăzute în contract.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Accidentul de pe A2 se complică. Nu e de găsit polița RCA a instructorului de la care a pornit totul. Alți patru vinovați, asigurați la Carpatica, în procedură de faliment "În perioada 2005-2012, România nu i-a controlat, dar eu am înțeles să mă prevalez de acest drept conferit prin acord, inspecția s-a făcut cu partea sârbă, s-a încheiat un proces-verbal, în care sârbii recunosc că nu s-au efectuat aceste lucrări. În plus, ei uzinează haotic, producându-ne grave dezechilibre în sistemul nostru de la Porțile de Fier I, a scăzut cota pe Dunăre și la un metru și jumătate la Baziaș, ne-a scăzut randamentul energetic, crescând prețul de cost", spunea Borza. Potrivit calculelor sale, partenerul sârb datora Hidroelectrica, la acea dată, suma de 175 de milioane de dolari.
Pe de altă parte, în același articol, liderul de sindicat de la Porțile de Fier, inginerul Cristinel Popescu, spunea că Remus Borza putea să evite scandalul, rezolvând problema pe cale amiabilă, în cadrul comisiilor mixte româno-sârbe care se întrunesc periodic, și că decizia lui Borza de a stopa plata către Djerdap a fost una „iresponsabilă“, punând partenerul sârb în situația de a considera încălcat acordul dintre cele două părți.
Porțile de Fier reprezintă și o problemă internă românească, în relația dintre Hidroelectrica și Guvern. În aprilie anul acesta, creditorii companiei, pe atunci încă în insolvență, au decis contractarea serviciilor unei firme de avocatură pentru a obliga statul român, în justiție, să-i acorde o alocare bugetară destinată reabilitării ecluzei române din cadrul sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I, alocare prevăzută de o hotărâre din 2004 a Guvernului Adrian Năstase, dar neachitată nici până astăzi.
CITEȘTE ȘI Papalekas a dat în judecată Ministerul Fondurilor Europene, cerând anularea licitației în urma căreia ministerul se mută din clădirea lui "Am înaintat de curând o adresă către Guvern în care solicităm din nou să ni se acorde acești bani, prevăzuți de o hotărâre din 2004. Este vorba de circa 30 de milioane de euro, 50% din valoarea investiției. Vom aștepta să treacă 30 de zile, iar dacă nu vom primi un răspuns pozitiv, ne vom adresa justiției", declara în iunie, pentru Profit.ro, Remus Borza.
În 2004, Guvernul Adrian Năstase a adoptat HG nr. 956/2004, care prevedea că finanțarea lucrărilor de reabilitare a ecluzei române de la Porțile de Fier I se va face din surse proprii ale Hidroelectrica, credite "și, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Comerțului". HG-ul mai poartă semnăturile lui Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, și Ileana Tureanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții erau cuprinși într-o anexă la HG, care, în buna tradiție a "transparenței" regimului Năstase, nu a fost publicată în Monitorul Oficial, ci comunicată doar Ministerului Economiei.
CITEȘTE ȘI De astăzi, toate companiile pot folosi Facebook Messenger pentru a livra mesaje promoționale către utilizatori. Care sunt condițiile Însă, potrivit mai multor documente ale Hidroelectrica din 2012 și 2013, subvenția bugetară prevăzută de actul normativ menționat se ridica la circa 88 milioane lei, în prețuri din 2004, reprezentând 43% din valoarea devizului general al lucrării. Lucrările au fost efectuate de compania Romenergo, printr-un contract semnat în 2006 cu Hidroelectrica, în urma unei licitații, valoarea acestuia fiind de 187,58 milioane lei.
"Având în vedere lucrările suplimentare apărute ulterior, în valoare de 26,43 milioane euro, precum și ajustările de preț în valoare de 21,57 milioane euro intervenite pe perioada de derulare a contractului, valoarea totală a lucrărilor de reabilitare și retehnologizare din cadrul proiectului Reabilitare Ecluza Română de la Porțile de Fier I este în prezent de 235,58 milioane lei", se arată în raportul din 2012 al administratorului judiciar Euro Insol privind cauzele insolvenței Hidroelectrica.
În documentul citat, ca și în alte rapoarte ulterioare ale administratorului judiciar, este arătat că Hidroelectrica a solicitat Ministerului Economiei în mai multe rânduri alocarea sumelor actualizate prevăzute de HG nr. 956/2004, reprezentând contribuția asumată de Guvern la investiția Hidroelectrica de la Porțile de Fier I, însă nu a primit un răspuns favorabil din partea ministerului.
