Greenpeace: Două treimi din termocentrale funcționează ilegal. Ce viitor au localitățile dependente de cărbune și centrale termice?

Un raport asupra stării termocentralelor din România, realizat de organizația Greenpeace, arată că 21 de cele 31 de grupuri energetice care utilizează combustibili fosili funcționează fără să aibă autorizație integrată de mediu.

Organizația specializată în protecția mediului enumeră printre uzinele termoelectrice aflate în ilegalitate câteva dintre cele mai importante nume din domeniul producției de energie electrică, cum ar fi CET Govora sau Electrocentrale Deva.

“Unele termocentrale au reușit să construiască unități de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, să reabiliteze instalațiile de reducere a emisiilor de pulberi, dar nu și pentru emisiile de oxizi de azot. Astfel, unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reușit să reducă poluarea. Altele au continuat să funcționeze, dintre acestea o bună parte fără a respecta standardele de emisii și, în unele cazuri, fără autorizații integrate de mediu valabile. În plus, o dată cu intrarea în vigoare a unor noi limite de emisii, reglementate prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale, termocentralele beneficiază încă o dată de derogări (perioade de timp pentru reducerea poluării), de această dată un ultim set, pentru că aceste unități din România ajung la sfârșitul perioadei proiectate de viață. Practic, este vorba de un impact ridicat asupra sănătății populației, ce a fost permis în toți acești ani în care termocentralele din România au avut emisii la coș cu depășiri chiar de peste zece ori ale standardelor aplicabile în UniuneaEuropeană”, remarcă raportul Starea Termocentralelor pe Cărbune în România.

Pe de altă parte, specialiștii ONG ridică problema viitorului pe care îl au oamenii din zonele unde sunt amplasate exploatări de cărbune sau uzine termoelectrice. De cele mai multe ori, majoritatea locuitorilor din zonă sunt dependenți de respectivele întreprinderi, care, din cauza vechimii echipamentelor, vor trebui închise în perioada următoare de timp.

“O mare parte a capacității de producție pe cărbune are durata de funcționare depășită, prin urmare, o parte din unitățile învechite vor trebui, în curând, închise și înlocuite cu surse mai puțin poluante. România are astfel oportunitatea de a alege o direcție de dezvoltare durabilă pentru propriul sector energetic. Cum se va întâmpla asta fără să fie afectată viața locuitorilor din zonele monoindustriale bazate pe extracția și prelucrarea cărbunelui? Prin dezvoltarea unor alternative economice adecvate pentru viitorul acestor zone“, susțin cei de la Greenpeace.

Ei dau ca exemplu localitatea Filipeștii de Pădure ai cărei locuitori au depins timp de peste 50 de ani de rezultatele minei de lignit din localitate. Aceasta a fost închisă în anul 1997 și sute de muncitori și-au pierdut locul de muncă. Totuși, doar în perioada 1999-2000, 80 de firme și-au început activitatea în Filipeștii de Pădure ca o alternativă pentru foștii angajați ai minei. 

Greenepeace a realizat și un material despre Filipeștii de Pădure, o localitate care a reușit să supraviețuiască și chiar să prospere în ciuda falimentului principalului angajator și plătitor de taxe din localitate.