Compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation ar putea prelua participații de 25% până la 66% în trei proiecte de construcție de centrale nucleare din Marea Britanie în valoare de miliarde de lire sterline, în baza unui acord semnat miercuri de premierul Marii Britanii, David Cameron, și președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping.
La o zi distanță, joi, acționarii Nuclearelectrica, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei, cu 82,42% din acțiuni, vor lua în discuție aprobarea Memorandumului de Înțelegere privind construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă în parteneriat cu aceeași China General Nuclear Power Corporation. Recent, Fondul Proprietatea a cerut completarea ordinii de zi a AGA Nuclearelectrica din 22 octombrie cu o propunere de amânare a semnării înțelegerii cu compania chineză până la data aprobării strategiei energetice naționale de către Guvernul României.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, recent, că strategia energetică nu va fi finalizată de către Guvern în această toamnă. Același Gerea a spus că semnarea Memorandumului pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ar putea avea loc luna viitoare, cu prilejul vizitei premierului Victor Ponta în China, iar construcția reactoarelor ar putea începe peste doi ani.
Banchet regal
Potrivit acordului semnat marți la cel mai înalt nivel între Marea Britanie și China, China General Nuclear Power Corporation va prelua o participație de 33% la proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, dezvoltat de gigantul francez EDF în vestul Marii Britanii, investiție estimată la 18 miliarde lire sterline, scrie Reuters.
Chinezii vor mai prelua o participație de 66% la centrala nucleara Bradwell, situată la est de Londra, unde au în plan construirea unui reactor cu tehnologie chineză, și 20% din proiectul de construcție de reactoare la centrala atomică Sizewell, operată de Areva.
"China și Marea Britanie sunt tot mai interdependente și sunt pe cale de a forma o comunitate de interese comune", a declarat președintele Chinei, Xi Jinping, într-un discurs susținut în fața camerelor reunite ale Parlamentului britanic. Liderul chinez a avut parte de cele mai înalte onoruri de stat din partea autorităților britanice, care au inclus apariția în public alături de regina Elisabeta a II-a, la banchetul organizat la Buckingam Palace.
Cu aceeași ocazie, Xi Jinping a inspectat, alături de nepotul reginei, prințul William, un nou model de mașină taxi, alimentată cu baterii electrice, model ce urmează să fie produs de către firma London Taxi Company, controlată de compania chineză Geely.
"Stat infractor"
"În prezent, China investește în Marea Britanie mai mult decât în orice altă țară europeană", a declarat premierul britanic, David Cameron.
Pe de altă parte, Steve Hilton,un fost consilier al lui Cameron, a declarat pentru BBC că Marea Britanie ar trebui să impună sancțiuni Chinei pentru încălcarea drepturilor omului și pentru atacuri cibernetice împotriva instituțiilor și companiilor occidentale, în loc să îi primească pe oficialii de la Beijing cu cele mai înalte onoruri de stat.
"Este una dintre cele mai mari umilințe naționale de după momentul în care ne-am dus cu căciula în mână la FMI în anii ’70", a declarat Hilton, care a părăsit Downing Street în 2012, referindu-se la criza valutară din 1976, când, din cauza prăbușirii cursului lirei sterline, Marea Britanie a fost nevoită să ceară un împrumut de la instituția financiară internațională.
"Adevărul este că China este un stat infractor la fel de rău ca Rusia sau Iranul și nu înțeleg de ce îi curtăm pe chinezi în loc să ne opunem politicilor lor, așa cum ar trebui", a conchis fostul consilier al lui David Cameron.
Investitorii vor rentabilitate garantată
Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara, în decembrie anul trecut, la scurt timp după demisia din funcție, că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Garantarea de către stat a unui anumit nivel de rentabilitate pentru investițiile masive presupuse de construirea de centrale nucleare este, în sine, ceva uzual în acest tip de proiecte. Discutabil este însă, întotdeauna, cuantumul procentual al acestui indicator. De exemplu, în 2013, statul britanic considera că rata internă de rentabilitate solicitată de francezii de la EDF pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley, de 10%, este exagerată.
Garantarea ratei interne de rentabilitate se face prin garantarea vânzării de către investitor a curentului electric produs de centrala nucleară la prețuri care să asigure profitul respectiv, dar și prin diverse facilități fiscale și alte forme de ajutoare de stat.
Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat în 2013 cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. "Proiectul reactoarelor 3 și 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privați pentru acest proiect", se afirma în documentul citat.
E nevoie de avizul CSAT
Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation vor fi obligate să obțină avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru înființarea societății mixte prin intermediul căreia să fie derulat proiectul de construcție a unităților 3 și 4 a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Obligația notificării CSAT a fost introdusă în proiectul de memorandum pentru realizarea construcției, ca etapă preliminară, după cum a relatat deja Profit.ro.
În compania mixtă, investitorul chinez va deține minimum 51% din acțiuni iar Nuclearelectrica va contribui cu cel mult două milioane euro, echivalent al unei participații de 49%, neputând în niciun moment să scadă sub 30%.
În calitate de partener local controlat de statul român, Nuclearelectrica se va ocupa de obținerea avizelor necesare proiectului. Lipsa vreunui aviz va conduce la blocarea proiectului. Compania mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de energie (IPP). Părțile își reconfirmă, prin document, angajamentul lor de a implementa proiectul în conformitate ”cu toată legislația națională și a UE”.
Proiectul construcției celor două reactoare, evaluat la 6,5 miliarde euro, a fost elaborat în 2007 și trebuia aplicat din 2010, dar Enel (Italia), CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) și GDF SUEZ (grup franco-belgian) s-au retras din compania de proiect de atunci, Energonuclear, din cauza costului ridicat. La acest moment, investitorul chinez este singurul care se arată interesat de proiect.
