NASA a anunțat că ar putea apela la SpaceX a lui Elon Musk sau la Blue Origin a lui Jeff Bezos pentru a reduce costurile în creștere ale returnării pe Pământ a rocilor marțiene colectate de roverul Perseverance, transmite AFP.
Planificată inițial să livreze 30 de tuburi de probă pe Pământ până în anii 2030, misiunea Mars Sample Return s-a confruntat cu cheltuieli în creștere și întârzieri, determinând agenția spațială americană să exploreze soluții mai raționalizate, scrie News.ro.
Pivotarea are loc în timp ce China avansează către o misiune mai simplă de returnare a mostrelor „grab-and-go” către Planeta Roșie „în jurul anului 2028”, potrivit presei de stat, ceea ce ar putea să o transforme în prima națiune care realizează această performanță.
Bill Nelson, administratorul NASA demisionar, a dezvăluit marți că agenția evaluează două potențiale arhitecturi pentru aterizarea unei platforme robotice pe Marte, o decizie finală fiind așteptată la mijlocul anului 2026.
Prima opțiune utilizează sistemul Sky Crane al NASA, un jetpack robotic care a coborât roverele Curiosity și Perseverance pe suprafața marțiană în 2012 și 2021.
Cel de-al doilea implică un „aterizator de mare capacitate” dezvoltat de un partener comercial pentru a plasa hardware-ul necesar pe suprafață.
„Știți cu toții că SpaceX și Blue Origin au fost deja cele care și-au exprimat interesul, dar ar putea fi și alții”, a spus Nelson.
În ambele scenarii, modulul de aterizare ar transporta un Mars Ascent Vehicle la scară redusă - o rachetă ușoară proiectată pentru a lansa eșantioane pe orbita planetei Marte.
Acolo, Earth Return Orbiter, în curs de dezvoltare de către Agenția Spațială Europeană (ESA), ar intercepta încărcătura utilă pentru călătoria înapoi pe Pământ.
NASA își revizuiește, de asemenea, strategia de alimentare pentru modulul de aterizare. În locul panourilor solare, care sunt vulnerabile la furtunile de praf de pe Marte, agenția intenționează să utilizeze o baterie nucleară pentru căldură și energie.
Cu opțiunea Sky Crane, NASA estimează că cheltuielile ar putea varia între 6,6 și 7,7 miliarde de dolari - cu mult mai puțin decât cele 11 miliarde de dolari prevăzute în planul inițial, conform unui audit independent.
Parteneriatul cu furnizori comerciali ar putea reduce și mai mult costurile, la între 5,8 și 7,1 miliarde de dolari, iar întoarcerea este preconizată între 2035-2039, față de 2040 conform planului inițial.
Calendarul misiunii depinde de variabile precum finanțarea anuală din partea Congresului și dacă NASA și ESA optează pentru un zbor direct de pe Marte pe Pământ sau pentru un ocol către o „orbită cislunară” în jurul Lunii, de unde ar trebui recuperate mostre.
Între timp, misiunea mai simplă a Chinei ar putea livra mostre cu ani înaintea NASA, marcând o victorie simbolică semnificativă. Nelson a minimalizat comparațiile dintre cele două programe, subliniind complexitatea și amploarea efortului NASA.
„Nu puteți compara cele două - a noastră... este o misiune extrem de bine gândită, creată de comunitatea științifică a lumii”, a spus el.
Perseverance a aterizat pe Marte în 2021 pentru a căuta dovezi ale vieții microbiene antice de acum miliarde de ani, când planeta era mai caldă și mai umedă.
