Cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va crește cu aproape jumătate de miliard de euro în acest an, reconfirmând agricultura ca fiind printre sectoarele strategice ale economiei românești.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Cu toate acestea, rezultatele ar fi putut fi mai bune, în cazul în care condițiile meteo ar fi fost mai prielnice, conform estimărilor specialiștilor KeysFin. Astfel, dacă în 2018 producția agricolă a României atingea maxime istorice, înregistrând recorduri la grâu și porumb, anul acesta statisticile arată o scădere față de anul precedent, nu numai în cazul agriculturii autohtone, ci și la nivel european, ca urmare a condițiilor climatice extreme.
„România ocupă un loc de frunte în ierarhia clasamentului european la producția agricolă, iar cifra de afaceri și profitul companiilor locale reprezintă un barometru la fel de bun pentru reușitele agriculturii românești. Chiar dacă nu toate companiile din domeniu folosesc drone și alte tehnologii moderne pentru a supraveghea și proteja culturile agricole, investițiile și programele derulate în acest sector, atât de autorități, cât și de entități private, au vizat schimbări utile, care au contribuit din plin la dezvoltarea agriculturii românești, așa că echipa noastră de experți prevede o creștere a acestui sector și în 2019, cu aproximativ 5% față de totalul cifrei de afaceri din 2018 a companiilor din domeniu”, spune Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.
În 2018, cifra de afaceri a companiilor locale din domeniul agriculturii a atins 43 miliarde lei, înregistrând o creștere de 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014, conform celor mai recente date analizate de specialiștii KeysFin.
În topul celor mai mari companii cu profil agricol s-a situat REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018. Clasamentul este completat de SMITHFIELD ROMÂNIA SRL (868 milioane lei), urmat de PROMAT COMIMPEX SRL (715 milioane lei), AGRO-CHIRNOGI SA (698 milioane lei) și TRANSAVIA SA (597 milioane lei).
Cei mai importanți 10 jucători din agricultură au realizat afaceri însumate în valoare de 6,8 miliarde lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2018.
Producția vegetală din România a crescut în ultimii cinci ani cu 26%, ajungând la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul al 6-lea în UE, în 2018, cu aproape 6% din total.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în ciuda fenomenelor hidro-meteorologice periculoase , anul trecut România ocupa primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafața cultivată cât și la producția realizată, de 18,7 milioane de tone.
Mai mult, România a raportat anul trecut cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3 milioane de tone, fiind urmată în clasament de țări precum Bulgaria, Ungaria, Franța și Spania.
De asemenea, România a înregistrat 7,3% din totalul producției de grâu la nivelul UE, adică 10,1 milioane de tone, clasându-se astfel pe locul al 4-lea, după Franța, Germania și Marea Britanie.
În cazul producției de soia boabe, România ocupă poziția a doua atât din punctul de vedere al suprafeței cultivate cât și din cel al producției, realizând peste 16% din totalul UE.
În ciuda provocărilor care țin de condițiile meteorologice impredictibile sau de accesul dificil la finanțare, din cele peste 23.500 de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 13.600 (58%) au înregistrat profit, 7.200 (30,5%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018.
Deși profitul net însumat al sectorului a fost de 4,9 miliarde lei, cu 61% mai mare decât în 2014, acesta a scăzut în comparație cu anul precedent, fiind cu 14% sub nivelul din 2017.
În plus, agricultura devine un sector din ce în ce mai stabil, lucru demonstrat prin scăderea numărului insolvențelor cu 18% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Totuși, în contextul tendinței de încetinire a economiei globale, specialiștii KeysFin preconizează pentru 2019 o stabilizare a numărului insolvențelor a companiilor cu profil agricol din România la puțin peste 300.
În ultimii ani, accelerarea procesului de migrare pentru o remunerație net superioară celei din țară și absența unor măsuri consistente pentru a-i motiva pe muncitorii din agricultură să rămână acasă au dus la un deficit major al forței de muncă în agricultură, care este acoperit cu greu de angajatori.
Astfel, forța de muncă în sectorul agricol a scăzut cu 7,4% față de 2017 și cu 2,8% comparativ cu 2014, până la 121.400 angajați. În acest context, dar și ca urmare a deciziilor de majorare a salariului minim, costul mediu pentru un angajat în agricultură a crescut în ultimii cinci ani cu 74%, Creșterea este de 4 ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul productivității muncii, evoluție ce trebuie interpretată ca un risc pe termen mediu, cu impact asupra competitivității, în opinia analiștilor KeysFin.
Un alt semnal de alarmă este dat și de faptul că peste 9.700 de companii agricole (aproape 42%) nu au avut angajați în 2018.
Potrivit datelor KeysFin, în 2018, lider în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost București (9% din total). Companiile înregistrate în capitală au însumat 3,9 miliarde lei, urmate de Timiș (7,2%), Călărași (5,3%), Constanța (5%) și Satu Mare (4,4%).
Cele cinci județe au generat împreună o cifra de afaceri de 13,3 miliarde lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.
Deși agricultura tradițională este încă preferată metodelor moderne, România se aliniază directivelor europene și implementează de ani buni măsuri care încep să schimbe fața agriculturii autohtone și care o fac să rămână un contributor constant și performant la nivel european.
La baza acestor schimbări au stat o serie de măsuri realizate prin intermediul programului PNDR 2014-2020, care a avut la bază acordarea de fonduri nerambursabile agricultorilor români în vederea modernizării și extinderii exploatațiilor agricole, dar și sprijinirea instalării tinerilor fermieri, mărirea suprafețelor irigate sau implementarea unor măsuri de protecție antigrindină, contribuind astfel la creșterile raportate în domeniul agricol, în ciuda unor fenomene mai mult sau mai puțin predictibile.
Pe de altă parte, organizarea unor evenimente precum INDAGRA, care aduc în prim-plan agricultura, dar și noutățile în materie de tehnologii agricole, îl conectează pe agricultorul român mai mic sau mai mare la realitățile internaționale, dar și la evoluțiile din acest sector.
Este de remarcat totodată și tendința agricultorilor de a acorda din ce în ce mai multă atenție mecanismelor de promovare a produselor locale, vizibilă atât la nivelul parteneriatelor cu marile lanțuri de magazine cât și al atestatelor de recunoaștere internațională.
