Uniunea Europeană (UE) îndeamnă China să-și deschidă mai mult piața întreprinderilor europene, dacă vrea să încheie un acord cu privire la investiții până la sfârșitul lui 2020, și se declară îngrijorată de situația din Hong Kong și de soarta musulmanilor uiguri, relatează AFP.
Într-o videoconferință, luni, cu președintele chinez Xi Jinping, liderii UE au cerut să trimită ”observatori independenți” în provincia Xinjiang, unde Beijingul este acuzat că internează uiguri la scară mare, scrie News.ro.
Considerând China un partener inevitabil și, în același timp, un ”rival strategic”, UE dă asigurări că vrea ”să coopereze”, apărându-și totodată interesele și valorile. În centrul actualelor discuții cu Beijingul se află un ambițios acord cu privire la investiții - aflat în negocieri de șapte ani.
Va fi încheiat în decembrie? ”Mai sunt multe de făcut”, a recunoscut în fața presei președinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, în urma summitului virtual, la care au participat de asemenea cancelarul german Angela Merkel și președintele Consiliului European Charls Michel, reprezentantul Celor 27.
”Noi luăm foarte în serios faptul de a avea acces pe piața chineză și de a da jos barierele (...). China este cea care trebuie să ne convingă că merită să încheiem un acord”, a subliniat ea.
Acest acord cu privire la investiții urmează să permită, potrivit europenilor, ca întreprinderile lor să fie tratate în China la fel cum sunt tratate întreprinderile chineze în UE. Cei 27 cer o mai bună respectare a proprietății intelectuale, sfârșitul transferurilor de tehnologie impuse firmelor străine în China și al subvențiilor excesive acordate întreprinderilor publice chineze.
Inițial, Germania, care deține președinția semestrială a UE, voia să vadă încheiat acest acord în cadrul unui summit la Lepzig (est), în septembrie, la care să ia parte cele 27 de state membre UE și Chhina. Însă, din cauza pandemiei covid-19, summitul s-a transformat în videoconferință în format redus, iar data la care se speră să se ajungă la un acord a fost amânată la sfârșitul anului.
UE consideră de-acum că mingea este în terenul Chinei, recunoscând totodată că s-au înregistrat progrese din iunie. Von der Leyen a apreciat că China trebuie să facă mai mult, de exemplu, ”în sectorul telecomunicațiilor, dar și în cel al automobilului” în privința deschiderii pieței.
”Europa trebuie să fie un actor, nu un teren de joc” pentru firmele chineze, a subliniat Charles Michel.
Un semnal pozitiv este faptul că UE a anunțat că a semnat, în urma undei verzi a Celor 27, acordul încheiat la sfârșitul lui 2019 vizând apărarea a 100 de indicații geografice protejate (IGP) europene și a tot atâtea denumiri chineze.
”ÎNGRIJORĂRI GRAVE”
Alt dosar aflat pe masă este cel al modificărilor climatice, iar în contextul în care UE își dă ca obiectiv o neutralitate a carbonului în 2050, europenii vor să determine Beijingul să-și consolideze ambițiile și să vizeze o neutralitate a carbonului în 2060 - un vârf de emisii de CO2 în 2025 și să nu mai construiască centrale pe cărbune.
”China este unul dintre partenerii-cheie în vederea reducerii emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră. UE ridică ștacheta sus și contează pe China să facă la fel”, a comentat Michel.
În contextul în care acest summit intervine pe fondul războiului comercial și diplomatic între Beijing și Washington, UE încearcă să găsească un echilibru, avansându-și interesele economice și afirmându-și totodată poziția cu privire la drepturile omului.
”Ne reiterăm îngrijorările cu privire la tratarea de către China a minorităților din Xinjiang și Tibet și cu privire la soarta rezervată apărătorilor drepturilor omului și unor jurnaliști (...). Unul dintre punctele importante de azi este posibilitatea de a efectua vizite” cu observatori în regiunile respective, a insistat Charles Michel.
Statele Unite au impus sancțiuni țintite unor lideri politici, entități și întreprinderi implicate în Xinjiang.
De asemenea, europenii i-au transmis lui Xi Jinping îngrijorările lor persistente cu privire la situația din Hong Kong, unde aplicarea unei noi legi a securității constituie, în opinia lor, un atac asupra libertăților teritoriului semiautonom.
Cei 27 au decis deja să limiteze exporturile de echipament ce poate fi folosit în supraveghere și reprimare la Hong Kong.
Această lege ”continuă să alimenteze îngrijorări grave (...). Vocile democratice de la Hong Kong trebuie să fie auzite, drepturile protejate, iar autonomia apărată”, a subliniat Michel.
