Statele Unite au ieșit - în mod efectiv - miercuri, la trei ani după anunțul lui Donald Trump în acest sens, din Acordul de la Paris de luptă împotiva modificărilor climatice, care vizează între alte obiective oprirea creșterii nivelului temperaturii la 1,5°C față de nivelul din era preindustrială, relatează AFP.
O eventuală revenire a Washingtonului în cadrul tratatului internațional este suspendată de rezultatul încă necunoscut al alegerilor prezidențiale americane, scrie News.ro.
O victorie a lui Joe Biden ar conduce la o revenire rapidă a primei economii americane în cadrul eforturilor interaționale împotriva încălzirii globale, așa cum a promis candidatul democrat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Joe Biden a prezentat un plan în valoare de 1.700 de miliarde de dolari prin care Statele Unite să atingă - până în 2050 - neutralitatea carbonului.
O realegere a lui Donald Trump ar conduce Statele Unite să facă pecavalerul solitar încă cel puțin patru ani.
De la instalarea sa la Casa Albă, președintele republican în exercițiu a apărat industria energiei fosile, a pus la îndoială știința pe tema modificărilor climatice și a destrămat mai multe garanții ale apărării mediului.
În cazul în care Donald Trump obține al doilea mandat, lupta împotriva modificărilor climatice în Statele Unite urmează să se poarte la nivelul orașelor și întreprinderilor, ale căror inițiative, chiar și fără susținerea Guvernului, ar putea permite Americii să-și reducă emisiile de carbon cu 37% până în 2030, potrivit unui raport recent al grupului America's Pledge.
În cazul victoriei candidatului democrat, Statelor Unite ar urma să-și notifice în mod oficial, la ONU, voința de a reveni în cadrul Acordului de la Paris.
Aceasta va fi ”partea ușoară”, declară pentru AFP Andrew Light, un consilier în probleme de mediu al fostului președinte democrat Barack Obama, care subliniază că prima putere mondială va fi lăsată ”în afara discuțiilor” atunci când Regatul Unit va găzdui, în decembrie, Conferința ONU Internațională de luptă împotriva modificărilor climatice COP26.
Potrvit cercetătorului olandez Niklas Höhne, un membru al grupului Climate Action Tracker, "planul de lupttă împotriva modificiărilor climatice al lui Biden ar putea permite, numai el, o reducere a creșterii temperaturii cu 0,1°C". ”Politica internațională privind încălzirea globală se joacă la dublu sau nimic”, a apreciat el pe Twitter. ”Fiecare zecime de grad contează”.
Apărători ai mediului consideră că anumite țări, ca Australia, Arabia Saudită sau Brazilia, au profitat de anunțul retragerii americane din Acordul de la Paris pentru a-și revizui în scădere ambițiile.
Chiar dacă Statele Unite ar prinde repede trenul din mers, credibiliatea lor ar putea fi pusă în discuție, în contextul în care Washingtonul a fost unul dintre arhtecții Acordului de la Kyoto, pe care nu l-a ratificiat niciodată.
Astfel, Andrew Light consideră că este necesar ca Statee Unite să angajeze o politică în lupta împotriva modificărilor climatice suficient de ambițioasă și durabilă pentru ca nicio viitoare administrație americană să nu mai dea înapoi.
”Studii arată că problema modificărilor cliamtice depășește, în rândul marelui public, clivajul dintre republicani și democrați”, subliniază el.
Câteva indicii arată deja, în Statele Unite, chiar dacă drumul până acolo este lung, o încetinire a combustibililor fosili, în favoarea energiei regenerabile.
În pofida eforturilor lui Donald Trump de a relansa industria, în timpul președinției sale au fost închise mai multe centrale pe cărbune decât în al doilea mandat al predecesorului său Barack Obama.
Legile pieței obligă, iar producătorii și consumatorii de energie regenerabilă au bătut recorduri în această țară în 2019.
Gazele naturale reprezintă în continuare peste un sfert din producița energetică ameriană, în urma impulsului fracturării hidraulice.
Această metodă de extracție, care are un impact puternic asupra mediului, a devenit una dintre mizele campaniei prezidențiale în statul-cheie Pennsylvania, în care numeroase locuri de muncă depind de ea
Joe Biden, prins la mijloc între pragmatismul politic și ambiții ecologice, a anunțat că vede în gazele naturale un ”pod” către energiia regenerabilă și s-a angajat să nu interzică total fracturarea hidraulică.
