Noua sesiune a Parlamentului începe luni, iar printre prioritățile aleșilor PSD-ALDE se numără adoptarea noii legi a pensiilor, modificarea legii offshore, legea lobby-ului, înființarea Autorității Naționale de Interceptări sau a Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi, precum și adoptarea după reexaminare a legilor justiției și a modificării Codurilor penale, în timp ce opoziția vrea demiterea Guvernul Dăncilă și blocarea "măsurilor nocive pentru România", înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind violențele de la protestul din 10 august și a unei comisii de anchetă privind situația generată de pesta porcină africană. De asemenea, ar urma ca în această sesiune să intre în procedură parlamentară inițiativa USR “Fără penali în funcții publice”, care vrea modificarea Constituției în acest sens, demersul PMP de revenire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar sunt anunțate și două moțiuni simple împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, și a ministrului Justiției, Tudorel Toader.
A două sesiune ordinară a Parlamentului din acest an începe luni, urmând să se încheie înainte de sfârșitul lunii decembrie, scrie News.ro.
La Senat, de la ora 13.00 este convocat Biroul Permanent, la ora 14.00 se vor întruni grupurile parlamentare, iar la ora 16.00 are loc deschiderea sesiunii ordinare.
Tot de la ora 16.00, este convocată în sesiune ordinară Camera Deputaților, după ce, de la ora 14.00, Biroul Permanent al Camerei se va întruni pentru a-și desemna noua componență - vicepreședinții, secretarii și chestorii acestui for.
Conform regulamentelor celor două camere, noile conduceri vor fi alese la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configurației politice și negocierii liderilor grupurilor parlamentare, votul fiind secret cu bile.
Prioritățile legislative ale PSD-ALDE
Legea pensiilor
Una dintre prioritățile Coaliției PSD-ALDE este proiectul noii legi a pensiilor, care a fost publicat în 9 august pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, fiind introdus în procedura legală de dezbatere publică, pentru o perioadă de 30 de zile.
”Invităm toate asociațiile de pensionari sau orice persoană interesată să ne transmită puncte de vedere, observații sau propuneri de modificare. În același timp, specialiștii Casei Naționale de Pensii Publice și cei ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale vor participa la dezbateri publice, atât la București, cât și în teritoriu. Ulterior perioadei de dezbatere publică, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului României, spre dezbatere și aprobare în comisiile de specialitate și în Plen. Respectăm promisiunile făcute pensionarilor de a corecta un sistem inechitabil și de a mări veniturile, astfel încât fiecărui român care a muncit în această țară să îi fie asigurat un trai decent la bătrânețe”, a spus ministrul.
Printre noutățile noii legi a pensiilor se află introducerea masterului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare. Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte. Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă, adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare și, în același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani, iar începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus.
Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă.
Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, potrivit proiectului Legii pensiilor lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Muncii.
Legea offshore
Legea offshore, adoptată de Parlament în sesiunea extraodrinară din luna iulie, se reîntoarce în Parlament pentru a fi modificată.
La începutul lunii august, președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului acestă lege, spre reexaminare, spunând că actul normativ trebuie reanalizat din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative, apreciind că prevederile legii ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre.
În cererea de rexaminare trimisă președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Iohannis spunea că exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanță deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin prisma consolidării securității energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți, precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naționale, arată șeful statului.
Liviu Dragnea a declarat sâmbătă seară că legea offshore nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări pe care le-a transmis către guvern, iar chestiunile importante, legate de impozitul pe venituri suplimentare și de faptul ca 50 la sută din gazul din Marea Neagră să se comercializeze pe piața din România, vor rămâne neschimbate.
“Indiferent ce se va întâmpla cu mine, eu nu am de gând să cedez și nu am de gând să pun umărul la pierderea resurselor României. Și nu o spun apăsat o spun calm. Indiferent ce se va întâmpla, forma plecată la președinte nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări pe care le am și anunțat pe care intenționam să le transmit doamnei prim ministru, le-am și transmis, doamna prim ministru era pregătită cu ministrul energiei să opereze niște clarificări în anexe. Dar chestiunile importante nu vor fi modificate și anume impozitul pe veniturile suplimentare, cota de gaz adică 50% din gazul din Marea Neagră să se comercializeze pe piața din România. Am văzut că un ambasador dintr-o țară vecină era foarte supărat că nu se comercializează și nu devine Budapesta - hub sau Ungaria - hub de gaz”, a afirmat Liviu Dragnea.
Înființarea Autorității Naționale de Interceptări
PSD vrea să înființeze Autoritatea Națională de Interceptări printr-un act normativ care să fie adoptat de Parlament în decembrie, urmărind astfel "scoaterea serviciilor de informații și a ofițerilor serviciilor din justiție și politică”, potrivit unui document care include proiectele legislative ale PSD pentru perioada septembrie - decembrie și care a fost adoptat în ședința de sâmbătă a Comitetului Executiv Național (CExN) de la Neptun.
"Îmbunătățirea legislației pentru asigurarea unor servicii de informații în conformitate cu cerințele statului de drept. Adaptarea prevederilor din legile siguranței naționale la nivelul celor din țările puternic dezvoltate în acest domeniu. Reașezarea activității serviciilor de informații în matca lor constituțională. Definirea amenințărilor la securitatea națională în contextul regional și global actual. Definirea clară a atribuțiilor structurilor de informații”, se arată în documentul discutat de PSD.
Social-democrații doresc astfel să înființeze prin lege Autoritatea Națională de Interceptări, urmărind "scoaterea serviciilor de informații și a ofițerilor serviciilor din justiție și politică”.
Termenul pentru adoptarea în Parlament a Legilor siguranței naționale este decembrie 2018.
PSD enumeră în acest document și legile ce urmează să fie adoptate după reexaminare: Codul civil, Legea CSM, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul administrativ, Legea offshore, Legea guvernanței corporative și Legea de funcționare a TVR.
OUG pentru Legea Lobby-ului, Legea Societăților cu Capital Majoritar de Stat și înființarea Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi
Conform documentului PSD, Legea Lobby-ului ar urma să fie adoptată de Guvern în luna octombrie, prin Ordonanță de Urgență. "Înființarea societăților de lobby, simplificarea accesului public la procesul de legiferare și la cel decizional. Text de lege preluat integral din legislația în materie din Austria. Înființează Registrul de lobby și de reprezentare a intereselor. Legiferează profesia de lobbyst”, se arată în documentul prezentat sâmbătă la Neptun, în ședința CEx, și intitulat "Modernizăm România - Proiecte legislative septembrie - decembrie 2018".
Potrivit acestuia, Legea Lobby-ului, care are ca termen de adoptare luna octombrie, prin Ordonanță de Guvern, "va crește transparența în procesul de legiferare și în cel decizional, va permite interacțiunea mediului de afaceri cu decidenții politici printr-o reglementare eficientă și va permite implicarea societății civile în procesul decizional, atât la nivel legislativ, cât și la nivel executiv".
Tot pentru luna octombrie este prevăzută adoptarea prin Ordonanță de Urgență a Legii Societăților cu Capital Majoritar de Stat, care ar viza eliminarea barierelor birocratice din activitatea companiilor de stat.. Printre beneficiile enumerate în proiect se numără eficientizarea participării statului ca acționar al companiilor publice, creșterea vizibilității eficacității și profitabilității întreprinderilor la care statul își consolidează poziția de acționar prin introducerea indicatorilor de performanță: cifră de afaceri, salarizare, tehnologie inovativă, profit, export (noi piețe, noi activități). Conform proiectului, statul va participa cu aport de capital la constituirea de societăți sau la majorarea capitalului social al celor existente și, pentru prima dată, statul va putea să cumpere acțiuni și să-și întărească rolul economic activ.
Același document prevede înființarea Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi (ARISE), printr-o Ordonanță de Urgență cu termen de adoptare luna decembrie. Agenția ar avea ca scop promovarea și atragerea investițiilor străine directe, identificarea de noi piețe de export, elaborarea de strategii și programe de promovare pentru sectoarele strategice, promovarea, pe plan intern și internațional, a investițiilor străine directe în România. Conform documentului, ar urma să existe manageri de proiect dedicați pentru investiții de peste 10 milioane de euro, experți specializați pentru investiții între 1 și 10 milioane de euro, iar agenția ar urma să aibă nouă birouri regionale la București, Iași, Timișoara, New York, Beijing, Cairo, Dubai, Paris și Rio de Janeiro.
PSD enumeră în acest document și legile ce urmează să fie adoptate după reexaminare: Codul civil, Legea CSM, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul administrativ, Legea offshore, Legea guvernanței corporative și Legea de funcționare a TVR.
De asemenea, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, sâmbătă, întrebat despre o posibilă Ordonanță privind aministia, că i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să analizeze în Guvern ce acte normative trebuie adoptate astfel încât "zecile, sutele, miile de oameni care ori au fost condamnați pe nedrept, ori au fost condamnați pe baza unor probe și instrumentării unor dosare folosind niște proceduri ilegale, să poată să aibă șansa să nu ispășească o pedeapsă sau să nu fie condamnați în continuare nevinovați". El a susținut că "această problemă nu va putea fi ascunsă", iar Guvernul "trebuie să își asume ceva, să vină cu o propunere sau să propună Parlamentului" o variantă.
Obiectivele PNL în noua sesiune - moțiune de cenzură împotriva Caninetului Dăncilă, modificarea Legii CCR
PNL are ca prim obiectiv în noua sesiune parlamentară o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.
"Primul și cel mai important obiectiv pentru noi, ca reprezentanți responsabili ai cetățenilor români, este demitere Guvernului Dăncilă. Vom pregăti cu maximă minuțiozitate moțiunea de cenzură, pentru dărâmarea cabinetului Dăncilă. Am decis să formăm o echipă mai largă de negociere și am decis să intensificăm dialogul cu toate grupurile parlamentare și cu fiecare parlamentar, inclusiv cu parlamentari din PSD, pentru a-i convinge că devine o necesitate absolută ca Guvernului Dăncilă să plece, să punem capăt sistemului anti-democratic, anti-european Dragnea, care riscă să arunce România în afara lumii civilizate”, a declarat, duminică, liderul PNL, Ludovic Orban, duminică, după ședința BPN.
De asemenea, PNL are ca prioritate pentru actuala sesiune modificarea Legii CCR. Liberalii propun exercitarea controlului constituțional de către CCR și asupra OUG și ordonanțelor simple, astfel încât "să nu mai existe riscul ca ordonanțe care au fost declarate neconstituționale după adoptarea ca lege să producă efecte catastrofale pentru societate".
Ludovic Orban a mai anunțat că un alt obiectiv al PNL este de a întări funcția constituțională a Parlamentului, iar controlul asupra Guvernului să fie mai aspru: "Al treilea obiectiv pe care îl urmărim este acela de a intări funcția constituțională a Parlamentului, funcția de control a Parlamentului asupra activității Guvernului prin toate pârghiile regulamentare pe care le avem la dispoziție, de la comisii de anchetă până la audierea miniștrilor în comisiile de specialitate pe teme de maximă actualitate, de la moțiuni simple împotriva miniștrilor lipsiți de performanță, până la toate celelalte pârghii pe care le avem la dispoziție la nivelul Parlamentului. Este din ce în ce mai clar că o mare parte dintre parlamentarii majorității guvernamentale au ajuns să nu mai susțină miniștrii și trebuie să susțină practic reintrarea în funcția constituțională a Parlamentului, de principală instituție care să împiedice abuzurile guvernamentale și care să controleze activitatea Guvernului".
Potrivit lui Orban, al patrulea obiectiv al liberalilor este acela de "a împiedica sau de a amâna cât mai mult adoptarea unor măsuri nocive pentru România, precum modificările la Codul Penal, la Codul de Procedură Penală sau tentativa de înființare a Fondului Suveran de Investiții, care este cel mai mare jaf pe care îl pregătește PSD".
PMP vrea revenirea la alegerea primarilor în două tururi și eliminarea pensiilor speciale
PMP va depune în Parlament un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale, a anunțat sâmbătă președintele partidului, Eugen Tomac. El consideră că doar veteranii de război trebuie să beneficieze de pensii speciale, iar restul cetățenilor trebuie să aibă o pensie în funcție de contributivitate.
"Vara aceasta am lucrat la acest proiect de lege extrem de important, pe care îl vom depune luni în Parlament, privind eliminarea tuturor pensiilor speciale. PSD a votat legea prin care parlamentarii devin niște cetățeni speciali și au pensie specială”, a declarat președintele PMP.
El a spus că PMP este împotriva pensiilor speciale, singurii care ar trebui să benefieze de acestea fiind veteranii de război.
De asemenea, PMP va depune în Parlament proiectele privind alegerea primarilor în două tururi și reforma în sănătate.
Președintele PMP, Eugen Tomac, declara că formațiunea sa a reușit să adune peste 500.000 de semnături pentru inițiativa legislativă privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. El spunea că semnăturile nu constituie o inițiativă cetățenească, proiectul de lege urmându-și traseul în Parlament. De asemenea, liderul PMP afirma că le va trimite invitații oficiale celor de la PNL și USR să susțină proiectul la votul din Camera Deputaților.
Proiectul legislativ a fost lansat în 2015 și respins o dată de Parlament, după ce și Guvernul Cioloș, și Guvernul Grindeanu au avizat negativ inițiativa, iar PMP a depus din nou proiectul în Parlament și speră ca până la finalul anului să fie adoptat.
Moțiuni simple împotriva ministrului de Interne și a ministrului Justiției
Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că a realizat o evaluare proprie a ministrului Justiției, Tudorel Toader, și că va depune o moțiune simplă împotriva acestuia, în prima zi a sesiunii parlamentare.
“Tudorel Toader a devenit un instrument obedient al lui Tăriceanu și Dragnea și pune în pericol stabilitatea și independența sistemului de Justiție. Prin declanșarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, Tudorel Toader vrea să oprească ancheta Parchetului General asupra represiunii din 10 august și să îngroape adevărul cu privire la responsabilitatea politică pentru gazarea, lovirea și rănirea protestatarilor pașnici”, anunța USR.
Formațiunea spunea că nu se explică de ce ministrul, care știa de existența protocoalelor secrete, folosește acest subiect doar acum pentru “așa-zisa evaluare a activității procurorului general”.
Opoziția vrea și o moțiune simplă împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, după violențele din 10 august din Piața Victoriei.
Inițiativa USR “Fără penali în funcții publice”
Uniunea Salvați România (USR) anunța în 21 august că inițiativa cetățenească "Fără penali" în funcții publice - care propune revizuirea Constituției în acest sens - a strâns, în cele cinci luni de campanie, peste un milion de semnături.
Obiectivul USR este ca până la finalul acestui an să înainteze Parlamentului proiectul de revizuire a Constituției prin care să se interzică persoanelor condamnate la închisoare să candideze la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, dacă au săvârșit infracțiuni în mod intenționat.
Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puțin 500.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot din cel puțin jumătate din județele tării. Potrivit legislației, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obținut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial.
Inițiativa urmărește modificarea articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, astfel încât să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conținut: “Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”
Textul propus instituie o interdicție temporară, care ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracțiunii, adică situațiile care, potrivit legislației penale, conduc la eliminarea tuturor consecințelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declarația Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaționale la care România este parte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și recomandările Comisiei de la Veneția, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.
Comisii parlamentare de anchetă
De asemenea, în această sesiune parlamentară ar putea fi înființate noi comisii parlamentare de anchetă.
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, susținea că trebuie creată o comisie a adevărului și a reconcilierii în care să fie verificate protocoalele secrete, iar membrii acesteia să fie capabili la finalul audierii să facă o analiză a situației, să constate anumite defecțiuni la nivel legislativ și să facă recomandări pentru îndreptarea acestora, menționând că ar fi binevenită prezența unor personalități juridice chiar și din alte țări.
Liderul europarlamentarilor PSD Dan Nica a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru declarațiile președintelui Klaus Iohannis referitoare la proteste, spunând că acesta a făcut acuzații dure la adresa Jandarmeriei, fără să aibă dovezi. Nica susține că șeful statului nu este interesat de stingerea conflictelor din societate, ci vrea escaldarea lor pentru câștiguri electorale.
Totodată, și PNL a anunțat că va iniția demersurile pentru înființarea unei comisii care să ancheteze modul în care Jandarmeria a intervenit la protestul din 10 august.
De asemenea, deputații PNL și PMP au inițiat demersurile pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului prin care autoritățile au pus în aplicare prevederile Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane.
“Scopul comisiei este acela de a determina cauzele care au condus la apariția focarelor de pestă porcină africană în România, la extinderea extrem de rapidă a acestei molime, erorile autorităților în gestionarea unei situații de criză cu impact economic major asupra tuturor categoriilor de populație, precum și afacerile colaterale care au speculat această tragedie. În vreme ce în alte țări în care pesta porcină africată și-a făcut apariția cu 2 ani de zile înainte de România, acestea au reușit să țină sub control focarele (Polonia – 99 focare, Ucraina – 64, Lituania – 45), în țara noastră în doar două luni de zile s-a ajuns la 732 de focare”, afirma Ludovic Orban.
