Presiunea judiciară se intensifică asupra companiilor pentru a-și alinia activitățile la lupta împotriva schimbărilor climatice, datorită unei creșteri recente a numărului de proceduri în întreaga lume, potrivit unui studiu de referință britanic.
De la Acordul de la Paris din 2015, aproximativ 230 de acțiuni în justiție au fost inițiate împotriva companiilor sau organizațiilor de afaceri, iar mai mult de două treimi dintre acestea au fost lansate începând din 2020, potrivit experților de la Grantham Research Institute din cadrul London School of Economics, scrie BFM TV.
„Litigiile corporative s-au concentrat în mod tradițional pe sectorul combustibililor fosili, dar acum vizează și altele, inclusiv companiile aeriene, industria alimentară și a băuturilor, comerțul electronic și serviciile financiare”, notează experții.
Cazul gigantului petrolier Shell, care a făcut apel împotriva ordinului din 2021 din Țările de Jos de a-și crește obiectivele de decarbonizare, a devenit emblematic, arată G4Media.ro.
Mai puțin de 10% din cele 2.666 de cazuri legate de climă la nivel mondial
Acuzațiile de comunicare înșelătoare cu privire la ambițiile climatice sunt principalul motiv pentru care companiile se adresează instanțelor. În 2023, în Regatul Unit, judecătorii au decis că reclamele companiilor aeriene Air France, Lufthansa și Etihad erau înșelătoare, la câteva luni după o decizie similară luată la Viena împotriva Austrian Airlines.
Unele companii sunt, de asemenea, acționate în justiție în numele principiului „poluatorul plătește” sau pentru „închiderea robinetului” combustibililor fosili, opunându-se proiectelor de extracție sau finanțării acestora. În Franța, TotalEnergies este ținta mai multor procese intentate de ONG-uri, printre care unul împotriva proiectelor sale petroliere din Africa, altul pentru a o obliga să accelereze eliminarea treptată a combustibililor fosili, precum și o plângere depusă la Paris în luna mai, care solicită urmărirea penală pentru responsabilitatea sa în „haosul climatic”.
Potrivit bazei de date de referință a Centrului Sabin pentru Dreptul Schimbărilor Climatice de la Universitatea Columbia, aceste 230 de procese împotriva companiilor reprezintă încă mai puțin de 10% din cele 2 666 de cazuri legate de climă din întreaga lume, majoritatea covârșitoare a acestora vizând autoritățile publice. Cu toate acestea, se conturează o tendință clară, cu 25% din noile cazuri lansate în 2023 vizând actori economici, subliniază raportul.
Cauzele judiciare privind clima se extind dincolo de Statele Unite
Din punct de vedere istoric, marea majoritate a cauzelor judiciare privind clima au avut loc în Statele Unite, însă acestea se extind treptat: un prim caz a fost înregistrat în 2023 în Portugalia – unde guvernul este acuzat de încălcarea drepturilor omului prin neaplicarea politicii sale climatice – și un altul în Panama, în timp ce țările din Sud reprezintă acum 8% din cauzele înregistrate, în principal în Brazilia.
„2023 a fost un an important pentru litigiile internaționale legate de schimbările climatice”, spun experții, cu noi cazuri aduse în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a Curții Internaționale de Justiție și a Curții Interamericane a Drepturilor Omului. Aceasta din urmă, care a fost sesizată de Chile și Columbia, urmează să emită un „aviz consultativ” până la sfârșitul anului 2024 pentru a „clarifica amploarea obligațiilor” fiecărei țări „de a răspunde urgenței climatice în cadrul dreptului internațional”. În aprilie, CEDO a condamnat, de asemenea, Elveția pentru prima dată pentru lipsa de acțiune în ceea ce privește schimbările climatice, după cum a denunțat o asociație a femeilor în vârstă.
„Doar 5% din cazurile legate de climă sunt aduse în fața instanțelor internaționale, dar multe dintre acestea sunt susceptibile de a influența procedurile naționale”, notează raportul, care citează ca exemplu o decizie britanică din 20 iunie, când Curtea Supremă a Regatului Unit a anulat decizia unei autorități locale în favoarea unui nou puț petrolier în apropiere de Londra.
Pentru viitor, autorii raportului consideră că apar noi tendințe: cazurile „post-dezastru”, „ilustrate de un caz din Puerto Rico care pune sub semnul întrebării reconstrucția” rețelei de electricitate alimentată cu combustibili fosili și nu cu energie regenerabilă, conceptul de ecocid „care câștigă teren” și convergența considerațiilor climatice și de mediu, de exemplu în lupta împotriva poluării cu plastic.
