Parlamentul intră în sesiune extraordinară, începând de luni și până în 19 iulie, pentru adoptarea contestatelor modificări la Codul penal. De asemenea, ar urma să fie adoptat și Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleșii locali.
Potrivit prevederilor legale, sesiunea parlamentară ordinară s-a încheiat în 30 iunie. Decizia convocării Camerei Deputaților în sesiune extraordinară în perioada 2 - 19 iulie a fost luată de Biroul permanent. Conform regulamentului, Camera Deputaților se întrunește și în sesiuni extraordinare la cererea președintelui României, a Biroului permanent sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților.
De asemenea, Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară până în 19 iulie. Proiectul de modificare a Codului penal se află deja pe ordinea de zi de marți a Senatului, "sub rezerva depunerii raportului", scrie News.ro
"Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană", conform ordinii de zi a Senatului. De asemenea, se menționează că proiectul va fi votat în procedură de urgență.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, declara în urmă cu o săptămână, răspunzând unei întrebări, că este exclusă adoptarea modificării Codului penal printr-o Ordonanță de Urgență, dar că acestea "trebuie închise odată" de către comisie, astfel încât să intre la vot. "O să facem o sesiune extraordinară, dar nu putem face o sesiune extraordinară toată vara. Și atunci o să cer astăzi, și eu, și domnul Tăriceanu celor din comisie să închidă odată Codul penal, să meargă la votul final, după care intră în circuitul obișnuit", afirma Dragnea.
Codul de procedură penală
Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie, seara, de plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL și USR au anunțat atunci că vor ataca legea la Curtea Constituțională.
Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” și o abținere.
Ședința de plen s-a desfășurat atunci în absența lui Liviu Dragnea și a fost condusă de vicepreședintele Camerei Deputaților Gabriel Vlase, care a fost propus de președintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informații Externe.
Una dintre ultimele modificări adoptate stabilește că "termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare".
Printre modificări se numără și faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obținute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă și întocmește un proces-verbal în acest sens și îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.
În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanța de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.
Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepțional” și “motivată” în ceea ce privește aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citație, numai în mod excepțional și motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.
O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârșirea unei infracțiuni pentru depunerea unui denunț “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii”, spune amendamentul.
Potrivit unui amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa”.
Totodată, Comisia specială pentru legile justiției a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind "cazurile de revizuire" și a introdus un alineat nou care stabilește când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătorești definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanță a dosarului "Referendumul", în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluționat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat și semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condițiile de revizuire a hotărârilor judecătorești. “Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută și în cazul neredactării și/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.
Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa”.
De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele și mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce privește cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanței, în cea ce privește cauzele aflate în curs de judecată”.
Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declarațiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio și puse integral la dispozițiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum și cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.
“În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autoritățile publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD și UDMR și adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.
De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date și informații privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar și soluțiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecății organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor și aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM.
Direcția Națională Anticorupție a reacționat prezentând exemple de modificări care vor îngreuna anghetele penale. Printre acestea se numără imposibilitatea folosirii înregistrărilor ca probe, audierea martorilor în prezența inculpaților sau limitarea termenului în care o persoană poate să denunțe o infracțiune.
DNA a realizat o evaluare a impactului pe care modificările Codului de procedură penală le vor avea asupra anchetelor penale. Procurorii atrag atenția că modificările aduse Codului de procedură penală au fost adoptate fără să se țină seama de observațiile și propunerile formulate de CSM și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor și fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.
Astfel, spune ei, prin modificarea art. 139 înregistrările nu vor mai putea fi folosite ca probe, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor: "Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”, este anunțul articolului, eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.
DNA spune că se elimină un mijloc de probă important și se încalcă implicit un articol din Constituție care prevede ordinea de drept și interesele generale ale societății. Procurorii dau exemplu faptul că, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primește mită, acea filmare nu va putea fi folosită pentru că nu este realizată de una dintre părțile din dosar.
O altă modificare se referă la dreptul inculpatului de a asista la audierile martorilor. Procurorii atrag atenția că martorii se vor simți intimidați de prezența inculpatului, precizând că este suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate ca la audieri să participe doar avocatul, așa cum este prevăzut în prezent.
Referitor la dreptul inculpatului de a fi înștiințat de data și ora realizării urmării penale ori audierii, DNA spune că urmărirea penală va deveni publică și lipsită de confidențialitate. De exemplu, procurorul va informa inculpatul că va face o percheziție la alt inculpat, fără să existe nicio garanție a confidențialității.
Codul penal
În ceea ce privește Codul penal, comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiției, condusă de deputatul Florin Iordache, se reunește din nou luni, pentru a continua votul asupra modificărilor Codurilor penale, fiind posibil ca dezbaterile să fie finalizate chiar luni.
"Cred că mâine (luni - n.r.) vom înainta raportul Comisiei către Senat, care este prima cameră sesizată", a declarat președintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.
El a spus că Ministerul Justiției a propus un "prag minimal pentru abuzul în serviciu", el susținând că "dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal".
Cea mai așteptată modificare este cea a articolului 297, care definește infracțiunea de abuz în serviciu.
Florin Iordache spunea că pentru abuzul în serviciu există în momentul de față peste 30 de amendamente care propun prag valoric sau redefinirea infracțiunii și așteaptă observații și propuneri din partea colegilor sau a Ministerului Justiției. De altfel, duminică Iordache a afirmat că vrea să "închidă odată această definiție a abuzului în serviciu” și că, dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.
"Vrem să închidem odată această definiție a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă și acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înțeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiției cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii și gata", a declarat Iordache.
Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.
Astfel, comisia a abrogat literele d) și g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiționate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiționată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnații care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.
Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanțe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.
Comisia a mai decis, joi, în modificările adoptate la Codul Penal, că fostul soț este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înțelege soțul sau fostul soț sau persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înțelege soț sau persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.
PSD-ALDE a propus și abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcționarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiția actuală a funcționarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație: a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma inițială.
Codul administrativ
În 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi "pentru", 21 de voturi "împotrivă" și 11 abțineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputaților a decis, înainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.
Potrivit unor surse, pentru a nu vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, care a fost respinsă săptămâna trecută, PSD ar fi promis UDRM că va introduce în proiectul de lege privind Codul administrativ un amendament care permite introducerea unui prag de 20% pentru limba maternă în administrațiile publice locale. Inițial, acest amendament a fost respins de Comisie.
Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ a adoptat un amendament care prevede ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene aleși după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate.
"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în amendament.
O altă modificare le permite aleșilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat complet de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene. Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public
