Omenirea a consumat până pe 28 iulie toate resursele pe care planeta le poate produce într-un an fără să se epuizeze, iar planeta va supraviețui restul anului ”pe datorii”, au avertizat organizațiile non-profit Global Footprint Network și WWF, relatează Le Libre.
Altfel spus, ar fi nevoie de 1,75 planete Terra pentru a satisface nevoile populației într-un mod durabil, conform acestui indicator creat de cercetători la începutul anilor 1990 și care continuă să se înrăutățească, scrie News.ro.
Datele corespund momentului în care ”omenirea a consumat tot ce pot regenera ecosistemele într-un an”, potrivit celor două ONG-uri.
”În ce 156 de zile rămase (până la sfârșitul anului), consumul nostru de resurse regenerabile va consta în consumul de capital natural al planetei”, a declarat Laetitia Mailhes de la Global Footprint Network, în timpul unei conferințe de presă.
Acest lucru nici măcar nu ține cont de nevoile altor specii care trăiesc pe Pământ.
”De asemenea, trebuie lăsate spații pentru lumea sălbatică”, a adăugat ea.
”Excesul” apare atunci când presiunea umană depășește capacitățile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Potrivit ONG-ului Global Footprint Network, care monitorizează această măsurătoare, excesul a continuat să crească timp de 50 de ani.
În 2020, data fusese amânată cu trei săptămâni sub efectul carantinelor impuse pe fondul pandemiei de Covid-19, înainte de a reveni la nivelurile din prezent.
Această amprentă ecologică este calculată din șase categorii diferite, respectiv ”culturi, pășuni, suprafețe forestiere necesare pentru produse forestiere, zone de pescuit, zone intravilane și suprafețe forestiere necesare pentru a absorbi carbonul emis de arderea combustibililor fosili” și este strâns legată de modelele de consum, în special în țările bogate.
De exemplu, dacă toți oamenii ar fi trăit ca francezii, ”Ziua depășirii” (Earth Overshoot Day) ar fi avut loc chiar mai devreme, pe 5 mai 2022.
WWF și Global Footprint Network susțin că vinovatul principal este sistemul nostru alimentar.
”Sistemul nostru alimentar a luat-o razna pe fondul unui supraconsum de resurse naturale, fără a satisface nevoile luptei împotriva sărăciei”. De asemenea, omenirea se luptă cu supraponderalitatea și obezitatea, afirmă Pierre Cannet, de la WWF Franța.
”Amprenta ecologică a alimentelor este considerabilă: producția de alimente mobilizează toate categoriile de amprentă, în special culturile (necesare pentru hrana animalelor și oamenilor) și carbonul (agricultura este un sector cu emisii mari de gaze cu efect de seră)”, detaliază cele două ONG-uri.
”În total, mai mult de jumătate din biocapacitatea planetei (55%) este folosită pentru a hrăni omenirea”, notează ele.
Mai exact, ”o mare parte din alimentele și materiile prime sunt folosite pentru a hrăni animalele pe care le consumăm ulterior”, precizează Pierre Cannet.
”În cazul Uniunii Europene, ”63% din terenul arabil (...) este direct asociat cu producția animală”, subliniază el.
Cu toate acestea, agricultura contribuie la defrișare, schimbări climatice prin emisia de gaze cu efect de seră, pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor, folosind în același timp o mare parte a apei proaspete, spun ONG-urile.
Pe baza recomandărilor științifice, organizațiile non-profit pledează pentru reducerea consumului de carne în țările bogate.
”Dacă am putea reduce consumul de carne la jumătate, am putea amâna data zilei depășirii cu 17 zile”, argumentează Laetitia Mailhes.
”Limitarea risipei alimentare ar face posibilă amânarea datei cu 13 zile, ceea ce nu este de neglijat”, adaugă ea.
În plus, o treime din alimente este irosită la nivel mondial.
