Sunt vremuri grele pentru Europa. Continentul abia a scăpat de recesiune la sfârșitul anului trecut, în timp ce SUA a cunoscut un boom. În ceea ce privește inteligența artificială, Europa pierde în fața SUA, iar în ceea ce privește vehiculele electrice, în fața Chinei.
Există un domeniu în care Uniunea Europeană este încă lider mondial: reglementarea. După ce a stabilit standardul în ceea ce privește reglementarea fuziunilor, a emisiilor de carbon, a confidențialității datelor și a concurenței în domeniul comerțului electronic, UE încearcă acum să facă același lucru în ceea ce privește inteligența artificială. În decembrie, UE a prezentat un proiect de lege cuprinzător care interzice anumite tipuri de inteligență artificială, le reglementează strict pe altele și impune amenzi uriașe pentru cei care încalcă legea. Comisia Europeană ar putea investiga asocierea dintre Microsoft și OpenAI ca fiind potențial anticoncurențială, arată o analiză a publicației financiare americane The Wall Street Journal.
Niciodată până acum „America inovează, China copiază, Europa reglementează” nu a surprins atât de bine avantajul comparativ al fiecărei regiuni.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Tehnocrații care fac parte din personalul UE de la Bruxelles nu sunt împotriva pieței libere. Dimpotrivă: ei încă mai cred în comerțul liber, spre deosebire de SUA sau China. O mare parte din reglementările lor vizează protejarea consumatorilor și a concurenței de guvernele naționale care se amestecă, scrie G4Media.ro.
Dar există un compromis între protecția consumatorilor și motivația profitului, care determină investițiile și inovarea, iar UE s-ar putea să nu reușească să facă acest compromis.
De exemplu, pentru a păstra concurența, autoritățile europene de reglementare s-au opus fuziunilor care nu lasă decât câțiva operatori de telefonie mobilă pe piață. Ca urmare, Europa are în prezent 43 de grupuri care administrează 102 operatori de telefonie mobilă, deservind o populație de 474 de milioane de locuitori, în timp ce SUA are trei rețele majore care deservesc o populație de 335 de milioane de locuitori, potrivit consultantului în telecomunicații John Strand. Sectoarele respective din China și India sunt și mai concentrate.
Prin urmare, clienții europeni de telefonie mobilă plătesc doar o treime din cât plătesc americanii. Dar acesta este motivul pentru care operatorii europeni investesc doar jumătate din sumă per client, iar rețelele lor sunt proporțional mai proaste, a spus Strand: „A obține un semnal 5G în Germania este ca și cum ai găsi un susținător al lui Biden la un miting al lui Trump”. Punerea rețelelor europene la același nivel cu cele din SUA ar costa aproximativ 300 de miliarde de dolari, a estimat el.
Acest lucru are efecte în lanț asupra sectorului tehnologic din Europa. Vânzările producătorului suedez de echipamente de telecomunicații Ericsson în Europa au de suferit în parte pentru că mulți operatori sunt prea mici și neprofitabili pentru a se actualiza la cele mai recente rețele 5G. „Europa a prioritizat prețurile mici de consum pe termen scurt în detrimentul infrastructurii de calitate”, a declarat directorul general Börje Ekholm la Davos la începutul acestei luni. „Sunt foarte îngrijorat în legătură cu Europa. Trebuie să investim mult mai mult în infrastructură, în a fi digitali.”
Desigur, economia Europei are performanțe scăzute din multe motive, de la demografie la costurile energiei, nu doar din cauza reglementărilor. Iar autoritățile de reglementare din SUA nu sunt chiar nepăsătoare. Totuși, acestea tind să acționeze în funcție de dovezile de prejudicii, în timp ce cele din Europa vor acționa la simpla posibilitate. Acest principiu de precauție poate bloca inovația în stadii incipiente.
Începând cu 2018, Regulamentul general privind protecția datelor din Europa, sau GDPR, a impus cerințe stricte privind colectarea și utilizarea de către site-urile web a datelor cu caracter personal, cu amenzi de până la 4% din vânzările globale. Un studiu realizat de economistul Ginger Jin de la Universitatea din Maryland și de doi coautori a constatat că acest lucru a scăzut investițiile europene în capital de risc în raport cu cele din SUA în următorii doi ani. Investitorii ar fi putut evita modelele de afaceri care nu erau în conformitate cu GDPR sau care erau mai puțin valoroase din cauza GDPR, au spus ei.
Istoria ar putea fi pe cale să se repete cu Inteligența Artificială. Începând cu 2021, tranzacțiile cu capital de risc legate de IA au strâns 44 de miliarde de dolari în Europa, aproximativ la fel ca în China, dar doar un sfert din SUA, potrivit PitchBook, iar decalajul este în creștere. Anul trecut, industria europeană a IA a avertizat legislatorii că legea lor privind IA ar putea „determina companii foarte inovatoare care își vor muta activitățile în străinătate la retragerea capitalului de către investitori”.
Proiectul de lege a fost diluat, iar câteva zile mai târziu Mistral AI din Franța, care aspiră să fie un rival european al OpenAI, a încheiat o rundă de finanțare care o evaluează la aproximativ 2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
Reglementarea europeană are o componentă de protecționism, adesea elaborat pentru a lovi giganții americani din domeniul tehnologiei, dar fără a afecta întreprinderile autohtone. În ciuda acestui fapt, start-up-urile europene devin rareori giganți și chiar și companiile consacrate sunt mai mici decât cele americane.
„Nu cred că lipsa de câștigători (europeni – n.red.) din ultimele decenii poate fi atribuită unui singur factor”, a spus un fondator de origine europeană al unei companii de tehnologie din SUA. Dar cultura de reglementare a Europei, inclusiv legile fiscale și de muncă prozaice, este aproape de top, a spus el. „Simpla acordare de opțiuni pe acțiuni, de exemplu, este destul de dificilă în majoritatea țărilor europene. Este renumit faptul că este dificil să te desparți de angajații care se dovedesc a fi nepotriviți.”
Într-un studiu recent, McKinsey Global Institute a remarcat că piața internă a Europei este mai mare decât cea a Chinei și aproape la fel de mare ca cea a SUA. Însă, atunci când a comparat companiile cu venituri de peste 1 miliard de dolari, firmele americane au cheltuit cu 80% mai mult pentru cercetare și dezvoltare, s-au lăudat cu o rentabilitate a capitalului cu 30% mai mare și cu o creștere a veniturilor cu 1,3 puncte procentuale mai rapidă.
Pe măsură ce SUA și China își intensifică competiția tehnologică, Europa riscă să rămână și mai mult în urmă. China cheltuiește între 2% și 5% din PIB pentru politica industrială – susținerea sectoarelor considerate strategice – față de 1% în Europa, potrivit McKinsey. În decembrie, Bruxelles-ul a aprobat un ajutor de până la 1,3 miliarde de dolari pe o perioadă de opt ani pentru cercetare și dezvoltare în domeniul cloud computing, însă această sumă reprezintă doar 4% din ceea ce investește într-un an divizia cloud a Amazon, a precizat McKinsey.
Dacă Europa vrea să concureze cu SUA și China, va trebui să regândească echilibrul dintre reglementare și inovare. După cum a observat toamna trecută ministrul german al economiei, Robert Habeck: „Dacă Europa are cele mai bune reglementări, dar nu are companii europene, nu am câștigat prea mult.”
