Filosofia lui Donald Trump, “America First”, va transforma lumea, în 2025. Dintr-un susținător al ordinii mondiale actuale, SUA sunt pe punctul să devină principalul perturbator, alături de Rusia și China. Cinci scenarii posibile.
Într-o amplă analiză, oferită citittorilor săi pe final de an, The Financial Times, probabil cea mai reputată publicație europeană, pleacă de la premisa că lumea deschisă, globalizată, așa cum este ea gândită de decenii (de la finalul Războiului Rece) la forumul anual de la Davos este pe cale să se transforme sau chiar să se încheie, în condițiile în care viitorul președinte al SUA, Donald Trump “este un dușman declarat a ceea ce el numește globalism”. Davos a promovat comerțul liber, iar Trump spune că “tarif” este cuvântul său preferat, arată BiziDay.
“Timp de trei decenii, interdependența economică a înecat rivalitățile geopolitice. Trump, președintele Xi Jinping al Chinei și președintele Vladimir Putin al Rusiei au vorbit cu toții la Forumul Economic Mondial de la Davos, în trecut. Dar acum, în moduri diferite, SUA, China și Rusia au devenit puteri revizioniste care caută o schimbare radicală a ordinii mondiale actuale.
Când Putin a invadat Ucraina, în 2022, el a sacrificat legăturile economice ale țării sale cu Vestul în favoarea viziunii sale despre “măreția rusească”. China lui Xi a devenit mai naționalistă și mai amenințătoare în comportamentul său față de Taiwan. Iar Trump cere schimbări fundamentale ale sistemului comercial internațional și ale relației Americii cu aliații săi. (…) Revizionismul american este cel mai derutant și cel mai larg în consecințele sale. SUA încă sunt cea mai puternică țară din lume și cea mai mare economie din lume. Dolarul este moneda de rezervă a lumii, iar sistemul de alianțe americane sprijină securitatea Europei, Asiei și Americilor. Dacă SUA se gândește serios să își regândească în mod fundamental angajamentele internaționale, atunci întreaga lume va trebui să se adapteze.
Și totuși asta pare a fi ceea ce se întâmplă. Potrivit lui John Ikenberry, de la Universitatea Princeton, un teoretician de top al relațiilor internaționale, “un stat revizionist tocmai a sosit pe scena internațională, pentru a contesta ordinea liberală … este vorba de Statele Unite. Este vorba de Trump, din Biroul Oval, până acum inima lumii libere”.
După cum vede Ikenberry, Trump este gata să conteste „aproape fiecare element al ordinii internaționale liberale – comerț, alianțe, migrație, multilateralism, solidaritate între democrații, drepturile omului. Drept urmare, în loc să susțină status quo-ul internațional, SUA este gata să devină principalul perturbator”.
Analiza FT mai arată că Trump promite că va impune tarife celor mai apropiați aliați ai Americii și a pus sub semnul întrebării garanțiile de securitate ale SUA, inclusiv articolul 5 al NATO. Răspunsul inițial al UE va fi să spere că amenințările comerciale (cu impunerea unor tarife) ale lui Trump sunt pur și simplu o tactică de negociere și că se poate ajunge la un acord rezonabil, cu mult înainte de a izbucni un război comercial total. Dar dacă Trump va continua, Bruxelles-ul probabil va răspunde.
“Când vine vorba de securitate, Rusia și China sunt cei mai periculoși revizioniști – pentru că sunt națiunile care cer schimbări ale granițelor internaționale și ajustări la ordinea de securitate globală și regională. Atât Putin, cât și Xi văd clar oportunități în situația globală actuală. Uneori, Putin și Trump sună de parcă citesc din aceeași foaie. Dar, în timp ce Trump crede că noua ordine mondială ar trebui să crească bogăția și puterea Americii, scopul central al lui Putin este de a reduce puterea SUA. El a spus audienței sale de la Soci că ceea ce este în joc este monopolul [de putere] al Occidentului, care a apărut după prăbușirea Uniunii Sovietice”.
Dincolo de generalități, atât Putin, cât și Xi au în vedere cerințe teritoriale specifice. La Washington și Bruxelles, acum se presupune că Rusia este hotărâtă nu doar să se agațe de teritoriul ucrainean pe care l-a ocupat, ci și să pună capăt independenței țării prin obținerea unui drept de veto asupra politicilor externe și de securitate ale Ucrainei, dar și să impună la Kiev un guvern prietenos cu Moscova.
Oficialii occidentali notează, de asemenea, că cererile lui Putin de dinainte de război s-au extins cu mult dincolo de Ucraina. Într-un ultimatum pe care Kremlinul l-a emis în decembrie 2021, cererile rusești includ retragerea tuturor forțelor NATO din țările est-europene care s-au alăturat alianței după prăbușirea blocului sovietic.
“Având în vedere toate elementele implicate, nu pot exista certitudini cu privire la modul în care va evolua noua ordine mondială, ci doar scenarii. Deci iată cinci posibile scenarii:
- O nouă înțelegere între marile puteri: natura tranzacțională a lui Trump, hotărârea sa de a evita războiul și disprețul său pentru aliații democratici, determină SUA să încheie un nou mare târg cu Rusia și China. SUA acordă tacit Rusiei și Chinei sfere de influență în regiunile lor. America se concentrează pe afirmarea dominației în propria sa regiune – Mexic, Canada, recuperarea Canalului Panama și controlul asupra Groenlandei. Trump forțează un acord de pace în Ucraina, dar fără garanții de securitate pentru aceasta. Sancțiunile împotriva Rusiei sunt relaxate, iar Putin este binevenit la cina de Ziua Recunoștinței de la Mar-a-Lago. O posibilă târguieală cu China ar implica relaxarea restricțiilor tehnologice americane și a tarifelor pentru Beijing, în schimbul importurile de bunuri americane în China și a unor oferte preferențiale pentru companii americane precum Tesla. Trump ar semnala, de asemenea, lipsa de interes în lupta pentru apărarea Taiwanului. Aliații SUA din Europa și Asia ar fi lăsați să-și asigura propria apărare, într-o nouă atmosferă de nesiguranță.
- Război din întâmplare: aliații occidentali intră în conflicte comerciale între ei. Instabilitatea politică se răspândește în Europa, cu ascensiunea forțelor populiste, pe care le susțin atât Trump, cât și Putin. În Ucraina este convenită o încetare a focului, dar există o teamă larg răspândită în Europa că Rusia va relua ostilitățile la un moment dat. Trump însuși pune sub semnul întrebării în mod repetat dorința SUA de a-și apăra aliații. China, Rusia sau Coreea de Nord – sau o combinație a acestor puteri – decid să profite de dezordinea occidentală lansând acțiuni militare în Asia și Europa. Dar calculează greșit. Democrațiile asiatice și europene ripostează și, în cele din urmă, SUA sunt atrase în conflict, așa cum s-a întâmplat deja de două ori în secolul al XX-lea.
- Anarhie. O lume fără lideri: SUA, China, Rusia și UE evită conflictele directe. Dar politicile lui Trump privind comerțul, securitatea și instituțiile internaționale creează un vid de conducere. Creșterea economică este suprimată în întreaga lume de războaiele comerciale ale lui Trump. Conflictele civile în țări precum Sudan și Myanmar se intensifică. ONU este slăbită de rivalitatea marilor puteri și nu are putere să intervină. În schimb, conflictele sunt alimentate de puteri regionale concurente care caută avantaje și resurse. Mai multe țări precum Haiti alunecă în anarhie violentă. Fluxurile de refugiați către vest cresc. Partidele populiste, disprețuitoare față de democrația liberală, înfloresc într-o atmosferă de insecuritate socială și economică.
- Globalizare, dar fără America: SUA se retrag în spatele zidurilor tarifare și părăsesc Organizația Mondială a Comerțului. Prețurile cresc în America, iar mărfurile devin mai proaste. Restul lumii răspunde la autarhia americană prin accelerarea interdependenței economice. UE ratifică noul său acord comercial cu America Latină și semnează noi acorduri cu India și China. Europa își deschide, de asemenea, piața pentru vehiculele electrice chinezești și tehnologia verde, oferind la schimb Chinei posibilitatea înființării unor fabrici în UE. Ar putea obține astfel, prin intermediul Chinei, și o limitare a agresiunii Rusiei împotriva Europei. Integrarea sudului global cu economia chineză se adâncește și mai mult, iar grupul BRICS câștigă noi membri și influență. Utilizarea dolarului ca monedă globală scade.
- America First reușește: Credința lui Trump în natura irezistibilă a puterii americane este confirmată. Investițiile sunt îndreptate către SUA, crescând influența și rolul dominant al Americii în domeniul tehnologiei și finanțelor. Europenii și japonezii cresc brusc cheltuielile pentru propria apărare și acest lucru este suficient pentru a descuraja agresiunea rusă și chineză. Tarifele impuse de americani Chinei reduc dramatic creșterea economică a acesteia, inducându-i o criză economică sistemică. Regimul iranian este în cele din urmă doborât de o combinație de presiuni militare, economice și interne. Prestigiul lui Trump crește în țară și în străinătate. Liberalii americani sunt reduși la tăcere, iar o parte a dușmanilor interni ai lui Trump sunt aruncați în pușcărie. Bursa atinge un nou maxim.
Realitatea următorilor patru ani va fi probabil un amalgam ciudat al tuturor scenariilor de mai sus, la care s-ar mai putea adăuga probabil alte câteva evoluții care nu pot fi acum prevăzute. După cum a spus filozoful italian Antonio Gramsci la sfârșitul anilor 1920: “Ce e vechi e pe cale să moară și ce e nou încă nu se poate naște; în acest teritoriu al nimănui apare o mare varietate de simptome morbide”.
