Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte pe care deținătorul le înlătură sau are intenția sau obligația de a le înlătura, dintre care unele pot fi refolosibile. În general, deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu). Care este importanța determinării corecte a compoziției deșeurilor în stabilirea gestionării eficiente a acestora și în tratarea mecano-biologică în instalații integrate, în vederea diminuării impactului asupra sănătății populației? Detalii în această privință ne oferă Ovidiu Adam, directorul tehnic al Eco Sud SA, un jucător important în acest domeniu, la nivel național.
Rep: Trăim într-o lume în care vedem o tendință de creștere semnificativă a cantității de deșeuri generate. Putem pune această situație pe seama creșterii nivelului de trai?
O.A.: Activitățile umane conduc inevitabil la generarea de deșeuri. Riscul asociat gestionării necorespunzatoare a deșeurilor municipale se datorează capacității de asimilare limitate a mediului care, în zilele noastre, este supus unui stres continuu și ridicat pentru a mai putea metaboliza corect cantități din ce în ce mai mari de deșeuri generate. Un ansamblu de factori cum sunt creșterea demografică, expansiunea urbană, dezvoltarea activităților socio-economice și de producție, precum și mutațiile care se petrec în modul de viață și de consum ale populației, conduc la creșterea cantității de deșeuri generate în general și a deșeurilor municipale, în particular Miza poate fi, de asemenea, foarte mare pentru autorități, atunci când ne referim la dimensionarea instalațiilor industriale de procesare a deșeurilor.
Rep: De ce este atât de importantă cunoașterea cantității generate și a compoziției deșeurilor municipale solide în privința gestionării lor?
O.A.: Deșeurile municipale reprezintă doar aproximativ 10% din totalul deșeurilor generate în statele europene, potrivit statisticilor oficiale, dar au un profil politic foarte ridicat datorită complexității compoziției și legăturii strânse cu tiparele de consum. Există o serie de directive ale Uniunii Europene care necesită măsurarea și raportarea datelor anumitor fluxuri de deșeuri. Aceste date sunt necesare pentru a monitoriza conformitatea statelor membre cu obiectivele stabilite în directive, cum ar fi, de exemplu, ratele de reciclare, iar deșeurile municipale fac parte din aceste fluxuri. De aceea este esențială cunoașterea cantității generate și a compoziției deșeurilor municipale solide în privința gestionării lor. Acest lucru este important pentru activitațile legate de prevenirea generării deșeurilor și a celor care implică valorificarea și eliminarea lor după colectare. De asemenea, reprezintă un real sprijin în procesele decizionale, în alegerea optimă a soluțiilor tehnice și organizaționale, precum și în politicile de monitorizare și control.
Rep: Chiar dacă deșeurile municipale nu constituie categoria de deșeuri cu ponderea cea mai mare în cantitatea totală generată, fac obiectul mai multor reglementari europene și li se acorda o atentie deosebită. Cum se explică?
O.A.: Fiecare stat din UE are obligatia să furnizeze Comisiei Europene un ansamblu de date cu privire la generarea și tratarea lor. Aceste lucruri se explică prin dispersia lor mare, comportă multe tipuri de materiale în compoziția lor, se gestionează zilnic, implică cetățeanul, iar gestionarea lor este condiționată de păstrarea unor condiții sanitare stricte pentru populație. Pe de altă parte, compoziția deșeurilor municipale variază în timp pentru că sunt reflexia societății noastre de consum. Seriile anuale de raportări oficiale cu privire la generarea și tratarea deșeurilor municipale variază foarte mult. De aceea, caracteristicile deșeurilor municipale de natura fizică, chimică și biologică sunt foarte importante pentru implementarea planurilor locale și regionale de gestionare a deșeurilor. De asemenea, sunt importante pentru selectarea celor mai bune soluții tehnologice pentru exploatarea potențialului de valorificare a materialelor componente.
Rep: La nivelul Capitalei, cum stau lucrurile în privința gestiunii activității de tratare mecano-biologica a deșeurilor reziduale?
O.A.: ADI București a scos la licitație contractele de delegare a acestei activități pentru fiecare sector în parte, La ora actuală, însă, procedura de atribuire este suspendată. Asta din cauza faptului că autoritatea contractantă (ADI București) a modificat arbitrar compoziția estimată a deșeurilor municipale aferentă anului 2023, fără a exista un studiu de oportunitate care să justifice o astfel de modificare și fără a face o corelare a modificărilor operate cu informațiile din cuprinsul documentației de atribuire. Această modificare a intervenit ca răspuns al unei simple solicitări de clarificări făcută de un operator economic, care nici măcar nu i-a furnizat date tehnice sau vreo analiză cu privire la compoziția deșeurilor. Legislația de mediu a comunității europene prevede faptul că este obligatoriu un studiu de oportunitate pentru stabilirea compoziției deșeurilor sau a modificărilor în cadrul acestei compoziții. Acest studiu de oportunitate, datorită complexității lui, poate dura chiar și un an! În consecință, România are aceleași obligații care derivă din legislația europeană, astfel că - inclusiv ADI București - trebuie să efectueze un studiu de oportunitate pentru orice modificare în privința compoziției deșeurilor.
Rep: Pentru a respecta legalitatea și practica în domeniul compoziției deșeurilor, ce măsuri ar trebui sa fie adoptate de ADI București?
O.A.: Un studiu de oportunitate se bazează pe analiza merceologică a deșeurilor, așa cum au procedat specialiștii germani, înainte de a proiecta instalația de tratare mecano-biologică din cadrul depozitului ecologic de la Vidra - Ilfov. Orice alte comunicări din partea operatorilor de salubriate sau a primăriilor de sector nu pot substitui un studiu de oportunitate realizat în baza analizei meceologice a deșeurilor. Studiul initial, publicat în documentația de atribuire de catre ADI București, este in corcondanță cu analiza merceologică a deșeurilor. Această cercetare nu trebuia schimbată de ADI București - pe baza unor comunicări, statistici sau solicitări ale operatorilor economici, care nu pot substitui o analiză efectiva și merceologică a deșeurilor.
Rep: Sunt și alte repercusiuni ale acestei schimbări arbitrare realizate de ADI București?
O.A.: În condițiile în care structura compoziției deșeurilor municipale pentru primul an de operare este fundamental diferită de cea aferentă anului 2024 și 2025, este evident că tariful ofertat nu reflectă în mod corect cheltuielile operatorului economic pentru întreaga perioadă. Practic, prin modificările operate, au fost scăzute în mod nejustificat cantitățile de fracție organică trimisă la tratare biologică și au fost crescute corespunzător cantitățile de mixtură provenită din deșeuri municipale solide nepericuloase tratate și transmise la valorificare energetică. Acest lucru determină o crestere artificială a tarifului, dar și cheltuielile cetățenilor cu deșeurile. Asta pentru simplul fapt că valorificarea acestei mixturi constituie cost pentru operatorul economic, care este net superior costurilor de tratare biologică a fracției organice. Deci, ca urmare a a acestei modificări facute de ADI București, fiecare cetățean al Capitalei va plăti mai mult, cu aproximativ 25%, tariful de tratare mecano-biologică. Acest fapt contravine principiului eficienței economice a cheltuirii banului public. Mai mult, mărirea cantității de deșeuri RDF (combustibil derivat rezidual) duse la incinerare reprezintă un factor negativ pentru sănătatea populației, prin creșterea poluării generate de fumurile toxice de la incineratoare. Acestea, cum stim cu toții, conțin dioxine care se răspândesc foarte ușor în mediu. Inevitabil, sunt respirate sau se depun pe culturi, fructe, legume și ajung să fie consumate de oameni. Din acest motiv, Comisia Europeană interzice tot mai mult arderea RDF (combustibil derivat rezidual) în țările membre și în spațiu comunitar. În schimb, ADI București a mărit artificial aceste cantităti de RDF, prin diminuarea fracției organice din documentația de atribuire a tratării mecano-biologice a deșeurilor din Capitală, contrar prevederilor comunitare.
Rep: Ca o concluzie, mai bine să fie remediată necorelarea din timp, iar problema să fie rezolvată "din fașă", decât mai târziu când ar fi imposibilă modificarea sau, mai rău, daunele de mediu ar fi produse?
O.A.: In Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aprobat prin HG nr. 942/20.12.2017, ponderea biodeșeurilor în deșeurile municipale (fractia organică) este de 56%, așa cum apare și în tabelul de la pag 163 -164 din PNGD, nicidecum sub 40% cum a modificat ADI București. Imaginați-vă acest proces de atribuire a gestiunii activității de tratare mecano-biologica a deșeurilor reziduale de la nivelul Capitalei precum un tren cu multe vagoane care a plecat din gară și începe să prindă viteză. La un moment dat, un călător sesizează o defecțiune și trage semnalul de alarmă! Deși ar fi fost de dorit ca această defecțiune să nu existe sau să fie depistată din timp, înainte ca garnitura să plece din stație, nu este încă prea târziu, pentru că trenul nu a atins viteza maximă. Astfel, mecanicul poate opri vagoanele în siguranță, fără riscul de a deraia, pentru a fi remediată problema. Apoi, trenul își poate continua călătoria - în siguranță - spre destinațiile prevăzute.
