Analiștii CFA România anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în trimestrul I din 2021

Peste o treime dintre analiștii CFA România anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în trimestrul I din 2021, iar deficitul bugetar anticipat are o valoare medie de 7,8%.

"În cadrul sondajului pentru luna aprilie 2020, au fost adăugate și patru întrebări suplimentare, cu privire la: impactul economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondenților (37,2%) anticipând că acesta se va resimți puternic până în trimestrul I al anului 2021; deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 7,8%; evoluția, în termeni reali a PIB  în 2020: valoarea medie a anticipațiilor este -5,2%; rata șomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 8,3%", se arată într-un comunicat al Asociației CFR România.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Constructorii angajați în proiecte mari de infrastructură pot cere bani în plus, ca urmare a scumpirilor. Contractele pot fi mărite cu până la 34%

În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 90% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9180, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2021/mai 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,37%, scrie Agerpres.

"Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a primei de risc a României, aproximativ 77% dintre participanți prevăzând o creștere a prețului CDS cu scadență de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre participanți consideră prețurile proprietăților imobiliare din marile orașe ca fiind supraevaluate", se mai arată în comunicatul citat.

În luna aprilie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Society România a crescut față de luna anterioară cu 11,6 puncte până la valoarea de 32,4 puncte, (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 14,2 puncte). Această evoluție s-a datorat în special componentei de anticipații a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul condițiilor curente a crescut, față de luna anterioară cu 1,4 puncte, până la valoarea de 14,6 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 45,3 puncte). Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 16,6 puncte până la valoarea de 41,3 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 1,4 puncte).