Investitorii se așteaptă la o creștere a taxelor, în pofida declarațiilor oficiale, care indică opusul, iar istoria arată că întotdeauna autoritățile au sacrificat predictibilitatea pentru a stinge diverse focuri, în loc să-și stabilească obiective pe termen mediu și lung asupra cărora să se concentrez, este mesajul transmis de mediul de afaceri către guvernanții prezenți la Evenimentul special organizat de Profit.ro.
Ministrul Finanțelor arată însă că totalul cheltuielilor statului pentru investiții au crescut de aproape două ori în primul trimestru, cu o componentă majoră din fonduri europene.
El admite că statul încă se confruntă cu limitări în ce privește implementarea proiectelor de investiții, situație complicată acum și de suprapunerea PNRR cu programele obișnuite cu finanțare europeană.
Evenimentul, transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, a fost organizat cu sprijinul Fondului Român de Contragarantare, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tinmar Energy
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Cheltuielile statului pentru investiții au crescut de aproape două ori în primul trimestru, cu o componentă majoră din fonduri europene, atât din PNRR, cât și din Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Statul încă se confruntă cu limitări în ce privește implementarea proiectelor de investiții, situație complicată acum și de suprapunerea PNRR cu programele obișnuite cu finanțare europeană.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 22,9 miliarde de lei în primele trei luni din acest an, față de 13,2 miliarde lei în primul trimestru al anului trecut.
"În contul de execuție bugetară, numai din fonduri naționale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei și Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care țin de Fondul Social European și tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investițiile, dar, așa cum o să vedeți în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide contul de execuție bugetară, cheltuielile cu investițiile au crescut, față de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori", a spus Boloș.
Execuția bugetară, date finale, se publică, de obicei, de către Ministerul Finanțelor după data de 25 a fiecărei luni, astfel că situația pentru primul trimestru va fi disponibilă după 25 aprilie.
Una dintre problemele României în ce privește investițiile ține și de capacitatea instituțională limitată, dar și de suprapunerea PNRR cu programele derulate în mod obișnuit de la bugetul UE.
"Anul trecut, în discuțiile acestea aprinse care au avut loc, perspectiva capacității administrative de implementare a investițiilor este una pentru România încă limitată, cu toate că bugetele pe care le avem la dispoziție din Politica de Coeziune, dar și din PNRR, dar experiența de-a lungul celor 2 cicluri financiare multianuale și o experiență de 14 ani de implementare a investițiilor ar fi trebuit să ne ducă spre o capacitate mult mai bună de implementare a proiectelor de investiții și de a avea un efect multiplicator consistent pentru dezvoltarea României pe termen lung.
Din păcate, în acest context, suntem încă limitați și avem de lucru pe ceea ce înseamnă consolidarea capacității instituționale de implementare a proiectelor de investiții. Ne-am dori să avem întotdeauna, măcar la nivelul a ceea ce am programat în buget pentru investiții... noi am avut raportat la PIB-ul prognozat de către Comisi Națională de Prognoză, un buget pentru investiții de 7,2% din PIB pentru anul 2024.
Deci, în acest context ne-m dori să fim cât mai aproape de bugetul programat, dar realitatea cea mai evidentă o vom vedea la sfârșitul anului, când vom avea și cifrele pe masă și vom vedea de ce am fost în stare pentru implementarea investițiilor la care ne-am angajat. Oricum, investițiile care sunt hotărâtoare, cele care aduc investițiile în infrastructură, cu un efect de multiplicare consistent, indirect pentru dezvoltarea economică, acestea trebuie să aibă un ritm susținut de implementare, sunt în prima poziție pentru ceea ce înseamnă prioritizarea investițiilor publice la nivel național, fiindcă în acest context o asemenea perioadă de oportunitate pe care o avem",
Deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăți de 5-6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare, în timp ce cheltuielile sunt în creștere de aproape două ori față de perioada similară a anului trecut, a confirmat ministrul.
"Vestea privitoare la contul de execuție bugetară preliminar, este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârșitul lunii martie, 35 miliarde lei, zic eu, mai optimist... merge spre 36 miliarde lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investițiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărarea, care au generat plăți de 5 miliarde lei în luna ianuarie și în luna februarie, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind o iarnă mai ușoară proiectele de investiții s-au implementat în continuare", a spus ministrul.
În 2024, deficitul bugetar este estimat la 86,6 miliarde de lei (5% din PIB în termeni cash), față de 89,9 miliarde lei (5,68% din PIB) realizat în 2023, un nivel încă ridicat și asupra căruia persistă semne de îndoială, având în vedere că este un an electoral încărcat, cu riscuri în ce privește derapajele la cheltuieli ale statului.
Mă uitam în contul de execuție bugetară și numai din fonduri naționale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde lei, la care se adaugă PNRR cu 2,7 miliarde lei și Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde lei. Sigur, aici ajustările care țin de Fondul Social European și tot ceea ce noi avem în vedere pentru ajustarea acestor tipuri de cheltuieli nu întreaga sumă este socotită cheltuială cu investițiile, dar, așa cum o să vedeți în ceea ce vom publica la termenul scadent, după ce se închide Contul de Execuție Bugetară, cheltuielile cu investițiile au crescut, față de perioada precedentă a anului trecut, de aproximativ două ori.
Reforma fiscală care ar trebui să aibă loc anul următor, legat de care se discută în spațiul public diferite variante, inclusiv perspectiva unei impozitări progresive, va fi atributul noului guvern care se va forma după alegerile de la finalul acestui an. Este clar obiectivul de a crește ponderea veniturilor fiscale în PIB, conform angajamentului asumat în cadrul PNRR.
O treime din banii alocați pe investiții locale se întorc la bugetul statului sub diverse forme, a arătat Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
”Dacă anul trecut partea de execuție a fost de circa 8,5 miliarde lei la nivelul MDLPA, cu tot ce înseamnă instituțiile subordonate sau în coordonarea ministerului, anul acesta ni s-au alocat circa 12,3 miliarde lei, deci aproape jumătate, mult mai mult decât anul trecut. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun un lucru: tot ce înseamnă bani alocați pe investiții se întorc la bugetul statului sub diverse forme: impozite, taxe, impozit pe profit ș.a.m.d., TVA ș.a.m.d. Circa o treime, deci 33% se întorc la bugetul statului”, a arătat secretarul de stat.
Până la acest moment, în Programul Anghel Saligny sunt circa 4.838 de obiective de investiții, de circa 52,2 miliarde lei.
Compania Națională de Investiții (CNI), în paralel cu ce înseamnă Anghel Saligny, cu partea de finalizare a PNDL, are peste 14.500 de obiective de investiții solicitate de la nivelul UAT-urilor în ”lista sinteză”, așa-numită ”listă de așteptare”.
”În prezent sunt peste 1.400 de obiective de investiții în desfășurare, adică sunt constructori la fața locului, care duc mai departe aceste investiții”, a precizat Marin Țole.
În cadrul PNRR, unde ministerul are patru programe, au fost contractate peste 6.500 de obiective de investiții, dpentri 3.200 de UAT-uri, iar valoarea lor este de circa 34 miliarde lei.
Prin orice cale s-ar face consolidarea fiscal-bugetară, aceasta înseamnă extracție de venituri, de resurse din buzunarele unora și a altora, a transmis Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„În societatea românească se duce un război distribuțional. Cineva trebuie să plătească. Ori plătim toți, ori plătește o parte. Sper să nu ajungem în situația să plătim toți, nu în mod egal, să plătim taxa prin inflație. Se poate, e o măsură extremă dacă ajungi să umbli la TVA. Lovește în nevoiași. Cei care au bani mulți nu se sinchisesc. Cei care au bani puțini, ei simt la raft. Una e inflația alimentară versus așa cum e calculată. Pentru cei care trăiesc numai din salariu, pentru ei contează inflația alimentară”, a spus Dăianu.
Potrivit acestuia, va fi un război distribuțional pentru că toți ar vrea să-și vadă veniturile neatinse.
„Fiecare se simte special și nu ar vrea să plătească, dar societatea românească trebuie să plătească. Reformele structurale se cunoaște că sunt dureroase și reclamă timp, de aceea există bani alocați României pentru a efectua reformă”, afirmă el.
În opinia sa, România are o datoria publică rezonabilă.
„Problema este că are un deficit primar foarte mare. Grecia a ajuns după necazuri multe, vai de ei, au surplus. Italia are o datorie publică copleșitoare, când ai 130 și ceva la sută din PIB. Noi trebuie să ne cupăm de acest deficit. Înțeleg de ce. E foarte dureros să simți”, spune Dăianu.
„Doamnelor și domnilor, toți cetățenii plătesc și alimentează bugetul public. Spuneți că numai companiile alimentează bugetul. Nu, toți cetățenii. Nu vă sunt impozitate veniturile? Acestea sunt mituri și piste false”, adaugă acesta.
El arată totodată că trebuie să faci consolidarea fiscal-bugetară și orice politică de dezvoltare trebuie să se adreseze societății.
„Politica trebuie să aibă în spate un buget de dezvoltare. Bugetul public are resurse foarte limitate, are numai 26-27% din PIB venituri fiscale, inclusiv contribuțiile. Cei din regiune au 34-35%. Numai Bulgaria are 39%”, a spus Dăianu.
„Un boxer care trebuie să slăbească 2-3 kg în ziua meciului, poate să o facă ușor dacă are 90 de kilograme, dacă e la o categorie foarte mare. Dacă este la Muscă sau la Cocoș și are 55, să slăbească 2-3 kilograme ca să intre în ring nu se poate așa ceva. Nu va intra în ring. Această restructurare într-un buget public foarte sărac este foarte dificilă”, a afirmat Daniel Dăianu.
În PNRR și în alte recomandări, în studiul Băncii Mondiale, al Fondului Monetar, se prevede eliminarea portițelor fiscale, mai spune acesta.
„La regimul microîntreprinderilor se practică... de fapt acolo nu se plătește TVA. Mulți prin microîntreprinderi de fapt își iau salariile, plătesc mai puțin. Sunt șefi de întreprinderi care primeau altfel salariile. Știm foarte bine lucrurile astea. În societatea românească există multă ipocrizie, minciună, limbaj dublu”, a afirmat Dăianu.
Potrivit acestuia, trebuie să acceptăm că România nu mai este ce-a fost.
„Este o țară care are multe însușiri de stat european modern. Nu numai Statul a făcut modernizare în România. De fapt, a făcut clasa antreprenorială. Asta se vede între orașe, consilii județene: sunt oameni gospodari”, a afirmat el.
În opinia sa, un regim fiscal trebuie să aibă câteva caracteristici: să fie echitabil și corect.
„Conformarea trebuie să măsoare nu numai modul în care cetățenii, întreprinderile își plătesc taxele și impozitele. Ilustrează și încrederea. Conformarea are multe săgeți îndreptate către funcționarea societății. Trebuie să fie echitabil în sensul că anumite grupuri nu sunt scutite de a plăti taxe și impozite. Poți să ai un regim fiscal care să privilegieze o perioadă de timp anumite sectoare economice. În toată lumea se face așa ceva”, a explicat Dăianu.
Conform declarațiilor sale, ca să faci așa ceva, să subvenționezi în condițiile moderne, trebuie să ai spațiu fiscal.
„Regimul fiscal a fost și este un șvaițer. S-au acordat atâtea privilegii și au fost discriminări. Eliminarea portițelor înseamnă schimbare de regim. Portițele făceau parte din regimul fiscal. Nu erau la mica înțelegere între ANAF și plătitorul de taxe și impozite”, a spus el.
Referindu-se la eficiența cheltuielilor a spus: „Unde este eficiența? Vedem atâtea investiții: drumuri care se surpă după un an, poduri la care se rupe ceva. Vă dați seama câte costuri de întreținere și de a interveni din nou? Noi discutăm despre eficiența investițiilor. Poți să ai investiții de 3% din PIB mai productive, decât 5%. Depinde ce faci cu banii aceia”, a afirmat acesta.
Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la o aplicație care să ofere diasporei românești acces facil la achiziția de titluri de stat, a anunțat Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului. O astfel de aplicație ar permite românilor din afara țării să investească în titluri de stat emise de către guvernul României. Ministerul Finanțelor are în prezent programe de investiții pentru populație, Fidelis și Tezaur, care se adresează în principal investitorilor din țară.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, aplicația la care lucrează ministerul va extinde programul Tezaur pentru a permite plata cu cardul și achiziția fără condiționare de rezidență și CNP, ceea ce va permite și achiziții ale românilor din diaspora. Aplicația ar trebui să fie gata în acest an.
"Sunt țări care adresează segmentul de retail agresiv. În Ungaria este țintă cât din economiile populației să fie în titluri de stat. Noi am avut o abordare mai soft", a spus Nanu.
Potrivit acestuia, dispora românească are un potențial ridicat ca finanțator al datoriei statului.
"Noi, în modul în care vindem acum titluri online, nu creăm confort diasporei pentru a cumpăra titlurile, pentru că nu avem încă modalitatea de cumpărare online. Aici vrem să ne focusăm în perioada următoare și avem un proiect pe care l-am început, să dezvoltăm o astfel de aplicație. Oricine, dacă te duci în Dubai și vrei să cumperi de pe plajă, vei putea să cumperi de pe plajă. Sau dacă lucrezi din Italia, vei putea să cumperi din Italia fără să mai vii în țară. Lucru care se întâmplă în mai multe țări și e adevărat vânzarea titlurilor de stat în retail este booming. Și nu numai la Ungaria mă refer. În Irlanda este ceva similiar, în Belgia este ceva similar", a declarat șeful Trezoreriei.
În prezent, programul Fidelis oferă la vânzare titluri de stat populației prin intermediul Bursei de Valori București, în timp ce programul Tezaur dă posibilitatea achiziției de titluri prin intermediul unităților Trezoreriei și celor ale Poștei Române.
Pentru Tezaur s-a lansat la început de 2022 o componentă de subscriere online, dar aceasta este greoaie și nu este accesibilă investitorilor din afara țării, fiind condiționată inclusiv de rezidență.
Potrivit calculelor Profit.ro, Guvernul a împrumutat anul trecut direct de la populație suma de 21,6 miliarde lei, un nou record.
Ministerul Finanțelor se împrumută de la populație prin intermediul a două programe, Tezaur (subscriere online, prin Trezorerie și Poștă) și Fidelis (prin bănci partenere, titlurile sunt listate la Bursa de Valori București). Guvernul a împrumutat anul trecut de la bănci, investitori mari, instituții internaționale și populație ușor peste 200 de miliarde de lei.
În timp ce în 2022 Tezaur a înregistrat o creștere spectaculoasă, de peste două ori, a sumelor subscrise de către populație, anul trecut Fidelis a consemnat un avans de peste 50% și a sprijinit o creștere de 18,3% a sumei totale atrase de stat direct de la cetățeni. La nivelul Tezaur, anul 2023 a adus o stagnare față de 2022, 12,18 miliarde lei comparativ cu 12,15 miliarde lei și 286.873 subscrieri față de 283.153 subscrieri, iar Fidelis a consemnat o creștere substanțială a sumei subscrise, 9,38 miliarde lei, de la 6,09 miliarde lei în 2022, în timp ce subscrerile au ajuns la 68.863, de la 47.707 în 2022.
Finanțele promovează insistent programele de împrumut de la populație, Tezaur și Fidelis, segment pe care vede potențial de creștere și stabilitate mai ridicată la turbulențele financiare.
Vânzarea de titluri de stat către populație a fost oprită din 2005 până în 2015. Astfel, în iunie 2015, a fost inițiat Programul Fidelis, prima emisiune destinată populației. Prin programul Fidelis au fost vândute titluri de stat în 2015 și 2016. În 2018 a fost lansat programul Tezaur, care se desfășoară anual, cu perioade de subscriere în fiecare lună, dar prin Trezorerie și Poștă. Tezaur a fost întrerupt aproximativ jumătate de an în 2020, în contextul restricțiilor determinate de epidemia de coronavirus. De la jumătatea lui 2020, Fidelis se desfășoară trimestrial.
Planul Ministerului Finanțelor de a emite obligațiuni Samurai, în yeni japonezi, până la jumătatea acestui an are în spate intenția de a atrage investitorii japonezi pe piața locală de titluri de stta în lei, a mai arătat Ștefan Nanu. Potrivit acestuia, este important ca marii investitori niponi să cunoască datoria României și să o urmărească drept potențială țintă.
România s-a mai împrumutat în trecut prin obligațiuni Samurai, în anii 90.
Una dintre tranșele de obligațiuni Samurai planificate acum ar putea fi obligațiuni verzi.
"Inițiativele noastre, cum este aceasta de a emite obligațiuni Samurai... Pentru noi, obligațiunea Samurai este peanuts (alune, n.r.), nu înseamnă nimic în finanțare. Dar înseamnă enorm să atragi niște investitorii japonezi. 200-300 milioane euro nu înseamnă nimic. Pe piața internă emitem într-o singură licitație mult mai mult. Dar mergem în piața lor, emitem în piața lor, emitem în moneda lor, pentru a-i face confortabili. Ceea ce vrem este să cumpere riscul de credit al României. Odată cumpărat riscul de credit al României, te vor monitoriza și, ceea ce s-a întâmplat și în alte țări, de exemplu în Polonia, după câteva obligațiuni Samurai investitorii japonezi au început să cumpere și obligațiunile în zloți. Investitorul japonez este mare și are un comportament diferit față de investitorul american. Este mult mai conservator și mult mai loial în investiții. Nu o să vândă la prima chestie care se întâmplă în piață. Strategia de diversificare pe tipuri de investitori cu comportament diferit în mod normal nu are cum să ducă la ceva rău", a declarat Nanu.
România s-a împrumutat deja de două ori de pe piețele externe în acest an. După un împrumut de 4 miliarde de dolari în ianuarie, statul a luat în februarie 4 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro prin obligațiuni verzi, o premieră.
Potrivit șefului Trezoreriei, România este văzută bine de către investitorii străini pe obligațiuni în lei.
"Normal că sunt perioade cu deficite mai mari și, de fapt, ascultând invitații voiam să mă refer foarte mult la lucrul acesta de încredere importantă pentru noi la Trezorerie, în direcția pe care o conduc, cred că barometrul cel mai important sunt investitorii nerezidenți. Deci ce rezidenți, în mod natural investesc în titlurile de stat? Asta este prima lor opțiune, cel mai lichid titlu este titlul utilizat și de către Banca Națională pentru operațiuni de piață fondurile de pensii în mod natural dar nerezidentul nu e obligat să cumpere în România. Are un spectru extrem de larg de a cumpăra titluri suverane la nivel global. De ce cumpără el în România? Și cine cumpără în România? Aceasta este important. Nu cumpără investitorii speculativi pentru că nu îi lăsăm noi. Noi, de exemplu, în eurobonduri, atunci când facem alocarea titlurile respective se duc majoritatea .....investitorii de portofoliu care cumpără în România, și credeți-mă că au niște expuneri foarte mari pe România.
Deci ei trăiesc orice eveniment care se întâmplă în România la cote maxime. Noi suntem echipa de serviciu care răspunde la telefoane, facem întâlniri ca să le explicăm investitorilor tot ce se întâmplă în România. Până și declarații pe care le dau politicienii trebuie să le explicăm. De exemplu, la sfârșitul anului trecut vă dați seama, când a fost legea pensiilor aveam câte 3- 4 call-uri pe zi, întâlniri s.a.m.d să explicăm. Dar, ei în continuare și atenție, nu doar cumpără datoria externă, datoria în lei 25% este deținută de nerezidenți", a spus Nanu.
Potrivit celor mai recente date disponibile, de la finele lunii ianuarie, nerezidenții dețineau titluri de stat emise pe piața internă de 84,7 miliarde lei, 25% din total.
Cel care face reforme în administrația locală și gestionează cu eficiență banii publici va părea un ”neadaptat, un lup singuratic”, întrucât alocarea fondurilor de la bugetul de stat se face încă pe criteriul socialist: ”Dacă ai făcut economie, îți dăm bani mai puțini. Stai mai prost, primești mai mult”, a transmis Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Ilie Bolojan a arătat că deși există cei mai mulți bani pentru investiții locale în ultimii ani, acestea sunt lipsite de criteriul eficienței, iar politicile Guvernului față de alocările pentru administrația locală și performanța bugetară a acestora sunt greșite de 20 de ani.
”Dacă faci ceva reforme și încerci să gestionezi cu eficiență, pari un neadaptat, ești un lup singuratic în administrație și oamenii nu te înțeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câștigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îți dăm bani mai puțini. Stai mai prost, primești mai mult, că trebuie să îți asigure funcționalitatea”, a arătat președintele Consiliului Județean Bihor și fost primar al municipiului Oradea.
În acești ani se înregistrează cele mai mari investiții în plan local de după Revoluție, dar o bună parte din aceste investiții nu sunt alocate pe criteriul eficienței, respectiv multe dintre ele sunt ineficiente.
”Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se țină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori și, deși la vremea respectivă am atras atenția că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcție de numărul de locuitori, nu s-a ținut cont de această chestiune și de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici și o subalocare în UAT-uri mari”, a arăta Bolojan.
Acesta are și exemple de investiții ineficiente.
”Avem, în zona de rural, investiții în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuințe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite și când se termină proiectul se racordează 200 de locuințe cu 1-2 consumatori. Gândiți-vă că eficiența este foarte scăzută, nemailuînd în calcul faptul că stațiile de epurare, de exemplu, sunt proiectate să utilizeze deșeuri de un număr foarte mare de deșeuri. Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus președintele CJ Bihor.
El adăugat că dacă se va face vreodată o analiză a investițiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari.
”Gândiți-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unități administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuință nouă, unde avem o rată a natalității foarte scăzută și blocurile ANL sunt goale de câțiva ani de zile. Am reabilitat școli prin PNRR și se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienței energetice, vor fi dotate cu tabla electronice, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunități nu mai sunt copii care să frecventeze acele școli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan.
El a afirmat și că politicile publice centrale față de administrația locală sunt greșite.
”De 20 de ani, în general, sunt greșite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanțe în ceea ce privește performanța autorităților locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporțional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ți încasezi impozitele, poți să vii și să soliciți sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficiența vechii administrații, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se dorește a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a adăugat că existența hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte primari să creez niște deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern.
”Din toate analizele, impozitele pe proprietate din România sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ș.a.m.d., și de foarte mulți ani există un joc între autoritățile locale și Guvern. Guvernul creează spații ca autoritățile locale să le majoreze, bineînțeles că nu există nici o tendință de a le majora, dar în același timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajați, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelație, cu siguranță administrația locală și-ar mai ajusta cheltuielile, ori și-ar crește impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelație, dacă faci ceva reforme și încerci să gestionezi cu eficiență, pari un neadaptat, ești un lup singuratic în administrație și oamenii nu te înțeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câștigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îți dăm bani mai puțini. Stai mai prost, primești mai mult, că trebuie să îți asigure funcționalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, dacă nu se va interveni sistemic asupra acestor cauze, lucrurile vor continua în mod ineficient, fără a da publicului un alt mesaj legat de încrederea în autorități.
România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
„Cred că bugetul statului și execuția bugetului statului trebuie văzut prin prisma prin care poate să creeze prosperitate pentru țară și pentru cetățeni”, arată Manea.
Manea spune că discuțiile din jurul deficitului bugetar de peste 2% la 3 luni din acest an și despre situația fiscală a României aproape că i-au produs „un atac de depresie”.
„Am senzația că ne uităm la buget cu o perspectivă pur funcțională, în care se dau niște activități de menținere și funcționare a statului și eventual se dau niște activități de... nu știu cum să definesc investițiile încă. Și, practic, suntem niște prizonieri ai acestui lucru, și va trebui cumva să vedem cum creștem veniturile astfel încât să reușim dă acoperim aceste cheltuieli ale statului. Cred că suntem într-o poziție în care ar trebui să ne asumăm luxul să gândim poate un altfel de stat. Cred că suntem într-un moment de cotitură”, arată Manea.
El face trimitere la actuala revoluție în materie de inteligență artificială și confluența tuturor proceselor tehnologice, pe care Jamie Dimon, președintele JP Morgan o compară cu cea a inventării motorului cu abur.
„România nu este într-o situație strălucită astăzi. Dar nu este într-o situație strălucită astăzi pentru că e astăzi, ci pentru că România, după criza financiară, a crescut semnificativ peste potențial, cu deficite fiscale semnificative”, spune Manea.
Deficitele bugetare ale României au accelerat după 2015, dar mai puternic începând cu 2019. Anul trecut, deficitul a fost de circa 5,7% din produsul intern brut pe baze cash, față de o țintă inițială de 4,4%, oricum peste limita europeană de 3%.
Creșterea deficitului bugetar a venit într-o perioadă de creștere economică, cu excepția primului an al pandemiei COVID-19. Acest lucru a făcut România mai vulnerabilă la eventualele șocuri externe, avertizează Manea, care mai spune și că România a făcut mult produs intern brut nominal, dar mai puțin prosperitate.
„În momentul în care un stat crește peste potențial, teoretic ar trebui să creeze surplus - România a creat deficit. Astfel încât să folosească într-un mod contraciclic acel spațiu fiscal creat, de care vorbea dl Dăianu, pentru ca atunci când există forțe și vulnerabilități externe, statul respectiv să poată acționa contraciclic. De ce? Să creeze prosperitate, nu PIB. PIB al României a crescut de 16 ori din 1990 și până acum, iar România e în continuare între locurile 40-50 în lume în clasamentul prosperității", spune Manea.
Indicele prosperității al Legatum plasa România pe locul 45 din 167 în lume, cu scoruri mai bune la capitolul siguranță și libertate individuală, mediocre în ceea ce privește investițiile în mediu, economiei, guvernanță, educație și condiții de trai, și dintre cele mai slabe în ceea ce privește sănătatea, mediul investițional și capitalul social. Față de 2011, România a crescut 3 poziții în clasament.
"Mai mult decât atât, din 2015 și până azi, PIB al României a fost unul dintre cele care au crescut cel mai mult în această lume, în timp ce în clasamentul prosperității, România a crescut cu doar vreo 2-3 locuri. Deci, am crescut destul de mult, dar fără să creăm capital, și destul de puțin din păcate la nivelul comunităților și al companiilor”, arată președintele executiv al BCR.
Totodată, deficitul fiscal este însoțit și de o creștere a deficitului de cont curent, care trebuie acoperit și cu împrumuturi externe.
„România e vulnerabilă la șocuri externe, nu are spațiu fiscal. Nu are spațiu fiscal, pentru că nu are o poziție fermă în ceea ce privește modul în care creăm acest spațiu fiscal și în același timp, pentru că cei 10 ani de creștere au venit și cu balast. Balastul fiind că avem cheltuieli rigide mai mari decât competitorii noștri strategici, țările Vișegrad, cu 15-30%, în condițiile în care și Polonia are armată”, spune Manea.
Situația fiscală precară face ca tot mai multă lume să considere iminentă o creștere a taxării începând de anul viitor, după ce trec cele patru rânduri de alegeri din acest an.
Un argument al celor care prevăd sau chiar doresc o creștere a taxării în România este acela că statul român are cele mai reduse venituri bugetare din regiune (circa 34% din PIB, din care venituri fiscale de 27,5% din PIB, vs o medie de 41-42%, din care venituri fiscale de 35% din PIB în Cehia, Polonia și Ungaria).
Manea atrage însă atenția că la nivelul actual al taxării există bani care nu ajung la buget, deci ar trebui îmbunătățită colectarea înainte să se discute despre creșterea taxelor.
„Economiștii mei – și am o echipă de economiști senzațională – n-au știut să-mi spună care e baza teoretică de impozitare a statului român, adică dacă am colecta 100% din taxele și impozitele din România. Ei mi-au spus că putem să cercetăm TVA... am cercetat că dacă România ar colecta TVA la media europeană, adică un VAT gap de 5%, de fapt ar crește veniturile fiscale de la 27,5% la aproape 30%. Doar din colectarea în regimul actual și mă refer exclusiv la TVA! Deci, înainte să vorbim de cum ridicăm taxe, întrebarea este: colectăm? Suntem suficient de eficienți și eficace în a colecta ceea ce scrie în lege?! Eu aici militez pe respectarea legii! Iar acolo unde avem legi care permit zone gri... din cauza asta, în democrație, există posibilitatea inițierii unor amendamente legislative pe care Parlamentul României le poate aproba astfel încât să reducem acele zone gri”, spune președintele CPBR.
„Un antreprenor în România are nevoie de predictibilitate și de claritate. Dacă-ți trebuie teză de doctorat ca să-ți faci taxele, indiferent că ești persoană fizică, o companie cu 10 angajați sau o companie cu 5.500 de angajați, ai o problemă de eficiență sistemică”, adaugă el.
Manea vrea investiții mai mari, Dăianu nu e de acord
Sergiu Manea crede că România își poate dubla economia în următorul deceniu și poate intra în rândul celor mai prospere 30 de țări ale lumii – lucru pentru care ar fi nevoie de rată de creștere anuală de puțin peste 7%, dar și de numeroase transformări în economie.
Pentru acest lucru trebuie să aibă prioritate investițiile cu grad de multiplicare mare, cum sunt investițiile infrastructura care conectează țara, urmate de investiții mari în agricultură și investiții sociale care țin seama de structura socio-demografică a locurilor în care aceste investiții au loc, cu ochii pe randamentul așteptat în următorii 10-20 de ani.
Celălalt furnizor de multiplicare este educația, mai spune președintele CPBR, dar și sistemul de sănătate, unde unde este nevoie de „armonizarea sistemului public cu cel privat, care necesită mari investiții și care ar putea aduce eficacitate, nu eficiență”.
Manea crede că investițiile publice ar trebui să atingă 10% din PIB pe an.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, îl contrazice, însă, și spune că e imposibil să ai investiții de 10% din PIB, din moment ce trebuie să faci consolidare fiscală.
„Nu există țară UE care să investească 10% din PIB”, spune Dăianu, care adaugă și că România nu va mai vedea intrările de fonduri europene ca cele de acum în anii următori, după expirarea PNRR, și din care s-au finanțat circa 60% din investițiile publice. „E bine să visezi, dar trebui să fii realist!”
„Nu există nici țară europeană care are cheltuieli rigide 85%! Anul trecut ne-am propus să investim 7,9% și am investit 5,9%”, contrează Manea. „O aspirație care în opinia mea poate crea prosperitate în țara asta și care poate fi executată. Că vom atinge 10%, 11% sau 8% în mod constant, cu un deficit sau surplus bugetar, depinde de an sau de modul în care economia o să funcționeze, asta rămâne de văzut. Dar nu ne putem permite să ne jucăm și să ne uităm în jurul situației fragile în care ne-am adus noi înșine”, adaugă el.
În continuare, Dăianu insistă că piețele nu vor mai finanța datoria suverană a României dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului. Manea susține însă că importantă piețele se uită dincolo de titlu la orientarea și calitatea cheltuielilor publice.
Investitorii se așteaptă la o creștere a taxelor, în pofida declarațiilor oficiale, care indică opusul, și istoria arată că întotdeauna autoritățile au sacrificat predictibilitatea pentru a stinge diverse focuri, în loc să-și stabilească obiective pe termen mediu și lung asupra cărora să se concentreze, a transmis Ramona Jurubiță, Vicepreședinte Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
“Ne lipsește dezbaterea pe obiective pe termen mediu și lung. Pare că suntem foarte ancorați în a stinge focurile – și, iată, avem foc după foc de stins. Și atunci bineînțeles că discutăm între părți opuse, când de fapt eu cred ca dezbaterea ar trebui să aibă un obiectiv pe termen lung către care să tindem cu toții. Pentru că altfel istoria ne spune că ne învârtim în cerc. Fără un obiectiv spre care să tindem nu facem decât să ne întoarcem de unde am pornit”, a spus Jurubiță.
În rândul investitorilor predomină acum un sentiment moderat – optimist, care ține cont de promisiunile autorităților legate de lipsa creșterii taxelor în 2024.
Pentru 2025 însă nu există nicio certitudine, astfel că majoritatea covârșitoare a investitorilor din FIC nu știu cum să-și fundamenteze bugetele.
Potrivit unui sondaj în rândul membrilor FIC, 40% și-au propus să crească investițiile în perioada următoare și tot atâția să le mențină.
“Acum 2 săptămâni l-am întrebat pe domnul ministru (al Finanțelor, Marcel Boloș, prezent și el la conferința Profit.ro, n.r.): “Acum mediul de afaceri s-a învățat cu ce e mai rău și ne uităm si la nuanțe. Ați spus că nu vom avea noi taxe, dar ce se întâmplă cu cele existente?. Tot Dvs ați spus că nu ne atingem nici de nivelul taxelor existente. Ne-ați mai spus că vom lucra împreună și vom avea un proiect comun - mediu de afaceri - societate civilă, autorități – în care ne vom uita la principiile de așezare a reformei fiscal. Acestea sunt lucruri încurajatoare”, a precizat vicepreședintele FIC.
Cu toate acestea, investitorii se uită și la istorie, și aceasta arată că întotdeauna predictibilitatea – deși intens cerută de întreg mediul de afacaeri - a fost ștearsă foarte ușor cu buretele, pentru că au fost alte focuri de stins.
În aceste condiții, dezbaterea legată de reforma fiscală trebuie să continue cu mult mai multe discuții, atenționează Jurubiță, arătând totodată că în ultimii doi ani percepția investitorilor asupra României s-a schimbat fundamental, în sensul că acum țara este considerată stabilă, parte a NATO și a UE, cu perspective ambițioase de creștere.
“Există o așteptare ca sistemul fiscal și taxele în mod particular să continue să crească. Acesta este, ca să simplific foarte mult, spectrul sub care lucrează investitorii”, concluzionează ea.
