Apartenența României la UE timp de 15 ani a adus sistemului de sănătate din România beneficii în ce privește finanțarea, bunele practici și solidaritatea europeană, dar a condus și la unele probleme, cea mai serioasă fiind pierderea unui număr mare de medici și asistente, care au plecat pentru a lucra în alte state membre. În pofida îmbunătățirii indicatorilor de sănătate în ultimii ani, aceștia rămân sub media europeană, dar reforma extrem de ambițioasă pregătită pentru sănătate în cadrul PNRR ar urma să conducă la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură și a capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurselor umane, a transmis conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, la Profit Health.forum.
Videoconferința este organizată cu sprijinul Banca Transilvania și Vodafone, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
"România este un beneficiar net al finanțării europene, în toate domeniile, iar sănătatea nu este o excepție. După 15 ani, cu certitudine este mult mai bine. Un deceniu și jumătate de apartenență la Uniunea Europeană nu înseamnă doar finanțare, înseamnă modele de bună practică în sănătate, înseamnă coordonare, înseamnă solidaritate, pentru că, să nu uităm, solidaritatea a fost cel mai bine nuanțată cel puțin în ultimii doi ani și jumătate de criză sanitară și umanitară. Tot pandemia Covid a evidențiat și flexibilitatea pe care o oferă piața unică în ce privește capacitatea de adaptare la situații neprevăzute", a arătat aceasta.
Sistemul de sănătate continuă să se se confunte cu probleme de finanțare insuficientă, dar și de migrație a personalului către locuri de muncă în vestul Europei.
"Răspunsul statelor membre în urma pandemiei Covid îl constituie crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care sigur va contribui la îmbunătățirea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa. Cheltuielile sistemelor de sănătate din Europa au crescut în ultimul deceniu, dar (în România, n.r.) rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE ca procent din PIB și pe cap de locuitor. Asistența medicală primară este subfinanțată în continuare, în pofida eforturilor de consolidare. Iar procentul populației care raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, deși s-a diminuat, rămâne unul foarte mare comparativ cu alte state membre. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, să recunoaștem, a căpătat amploare și fenomenul migrației personalului medical, pentru că șansa de a profesa în sisteme medicale performante, care oferă perspective financiare și de dezvoltare profesională tentante, a dus la o emigrare masivă a personalului medical, cu consecințe nefaste pentru accesul la sănătate pentru români.
Țara noastră produce un număr foarte mare de absolvenți în domeniul medical, dar, din păcate, se situează pe ultimele locuri din perspectiva numărului de medici și asistenți medicali la mia de locuitori", precizează oficialul.
În pofida îmbunătățirii indicatorilor de sănătate, aceștia rămân sub media UE, iar rata mortalității evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze de deces fiind bolile cardiovasculare și cancerul pulmonar. De asemenea, mortalitatea prin cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE.
"Factorii de risc comportamental și poluarea aerului constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor din țara noastră, conform profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea. Povara decesului prin cancer este considerabilă. Dacă la nivel european s-a înregistrat o scădere constantă a mortalității, de exemplu prin cancer de sân, țara noastră este o excepție, iar cauzele vizează în primul rând ineficiența programelor de depistare precoce a cancerului de sân și perioada mare care trece între diagnosticare și începerea tratamentului.
Dar, pe zona cancerului există un angajament solid la nivelul statelor membre, anume planul european de combatere a cancerului, care a fost lansat în februarie 2021. La mai puțin de un an a fost lansat la palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, planul național de prevenire și combatere a cancerului. Iar implementarea acestuia, prevăzută de anul viitor, va conduce, evident, la rezultate îmbunătățite pe cei patru piloni pe care a fost construit planul, prevenție, depistare precoce, tratament, calitatea vieții persoanelor", a punctat Loreta Păun.
Aceasta a atras atenția și asupra nolului parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înființat în 2023 și finanțat prin programul Orizont Europa.
O reformă substanțială, însă, în sectorul sănătate, ar trebui să vină, însă, din implementarea PNRR, un program amplu finanțat cu foduri europene și care vizează transformări inclusiv în sănătate.
"Să nu uităm de transformarea digitală și de utilizarea noilor tehnologii, care reprezintă calea pentru performanță în sănătate, dezvoltarea telemedicinei, a inteligenței artificiale, a sistemelor electronice de informații, care să ne ofere suport pentru o mai bună gestionare a resurselor, dar și pentru fundamentarea deciziilor. Vor conduce la rezultate îmbunătățite. Reforma trebuie să fie una substanțială, de la reformă în ce privește finanțarea serviciilor de sănătate, până la reforma organizațională.
Și, pentru că vorbim despre PNRR, componenta de sănătate a acestui plan vizează elemente extrem de ambițioase, de la dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură și a capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurselor umane. Avem, așadar, un punct solid de pornire pentru reforma în sănătate, care se numește PNRR", potrivit consilierului prezidențial.
Pentru atingerea obiectivului, de acces egal la servicii de sănătate de calitate, rămâne important parteneriatul dintre decidenți, societate civilă, organizații profesionale, asociații de pacienți și industrie.
"Dar cred că este important și parteneriatul dintre decidenți, societate civilă, organizații profesionale, asociații de pacienți și, nu în ultimul rând, industrie, precum și o coordonare la nivel național și la nivelul statelor membre, tocmai pentru a asigura ceea ce ne propunem, acces egal la servicii de sănătate, de calitate, centrate pe persoană", a conchis Loreta Păun.
