Directiva privind drepturile de autor, aprobată astăzi de Parlamentul European, nu va aduce o cenzură care ar înăbuși creativitatea pentru utilizatorii marilor platforme sau ar împiedica libertatea de exprimare, ci își propune doar să creeze o obligație pentru companiile gigant din tehnologie de a negocia și discuta cu toți creatorii de conținut sau cu reprezentanții acestora (deținătorii de drepturi), fără să introducă filtre de eliminare a conținutului în mod arbitrar, afirmă, într-un interviu, Ana Achim, director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Directiva vizează doar platformele al căror model de afaceri este bazat pe preluarea și distribuirea în cantități mari a conținuturilor protejate prin drepturi de autor cu scopul de a face profit și vizează reechilibrarea relațiilor economice dintre platformele mari online, precum YouTube, Facebook și Google News, pe de o parte, și artiștii, editorii de presă și alți creatori al căror conținut fac ca aceste platforme să aibă succes, pe de altă parte, arată aceasta.
Ea apreciază totodată că criticile aduse Directivei nu au fost corect formulate, iar argumentele nu au fost bazate pe textul documentului.
Directiva ar obliga platformele online, inclusiv giganți ca Google sau Microsoft, să plătească creatorii de conținut pentru afișarea acestuia, o lovitură puternică pentru agregatorii de știri. Totodată, directiva ar face platformele online responsabile pentru încălcarea drepturilor de autor, ceea ce ar obliga jucători ca YouTube, GitHub și Instagram să instaleze filtre pentru a împiedica utilizatorii să încarce materiale cu drepturi de autor. Oponenții noilor reglementări susțin că acestea sunt un atac la libera exprimare și "ar omorî Internetul".
Explicații privind Directiva sunt prezentate acum de către directorul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România:
1) Îi va afecta Directiva pe utilizatorii obișnuiți de conținut creat de altcineva? Dacă da, în ce fel? Sau va afecta doar marile platforme online și agregatorii de știri, gen YouTube, Google News sau Facebook?
Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală vizează un număr limitat de platforme, cum ar fi YouTube, Facebook, Dailymotion, Vimeo, Soundcloud, care își bazează modelul de afaceri pe distribuirea unei cantități mari de conținuturi protejate prin drepturi de autor, pe care le promovează în mod activ în scopuri comerciale (prin monetizare, publicitate și comercializarea datelor). Nu se aplică serviciilor non-profit, blogurilor, forumurilor de discuții, cyber lockers, depozitelor de cercetare, serviciilor Wikipedia, Amazon, TripAdvisor, Tinder, GitHub sau oricărui alt serviciu al cărui scop principal nu este distribuirea unei cantități mari de drepturi de autor în scopuri comerciale.
Pe scurt, platforme precum YouTube, Facebook, Soundcloud etc vor fi obligate să plătească creatorii de conținut, dar acest lucru nu va avea impact asupra conținutului disponibil.
2) Sunt acuzații că libertatea pe internet va fi cenzurată. Va afecta Directiva libertatea pe internet sau va genera cenzură?
Criticii afirmă, într-adevăr, că Directiva ar aduce o cenzură care ar înăbuși creativitatea pentru utilizatorii marilor platforme sau că ar împiedica libertatea de exprimare, însă acest lucru nu este adevărat. Prin articolul 13, Directiva prevede norme pentru a contrabalansa puterea giganților din tehnologie și a permite remunerarea corectă a creatorilor de conținut. Acesta nu implică schimbarea modelelor de afaceri, filtrarea conținutului protejat prin drepturi de autor, sau îngrădirea libertății de exprimare prin limitarea conținutului. Directiva își propune doar să creeze o obligație pentru companiile gigant din tehnologie de a negocia și discuta cu toți creatorii de conținut sau cu reprezentanții acestora (deținătorii de drepturi).
3) În ce condiții va mai putea fi încărcat un conținut creat de cineva pe diferite alte platforme?
Directiva propune dezvoltarea unei piețe unice digitale europene. În final, modificările survenite sunt că profesioniștii vor fi mai bine plățiți și amatorii vor rămâne în continuare liberi să reutilizeze conținut protejat de drepturi de autor. Libertatea de crea și distribui conținut rămâne aceeași, doar cadrul de operare și de remunerare este stabilit mult mai clar, prin intermediul directivei.
4) Cum poate însă funcționa eficient sistemul în condițiile în care instalarea unui filtru de conținut necesită un cost ridicat și există riscul ca filtrul respectiv să nu funcționeze corect?
Directiva privind drepturile de autor nu va introduce filtrele de eliminare a conținutului în mod arbitrar.
Filtrele există deja și sunt utilizate pe scară largă fără obstacole juridice, însă platformele gigant refuză să plătească o remunerație corectă și utilizează tehnologia lor numai în scopuri comerciale proprii. Platforme precum YouTube sau Facebook pot oferi un mediu potrivit pentru clienții lor mari de publicitate, care nu doresc să fie asociați cu conținut piratat sau materiale ofensive.
De exemplu, potrivit cifrelor proprii YouTube, 8,7 milioane de videoclipuri au fost șterse de pe platformă între octombrie 2018 și decembrie 2018 pentru încălcarea "ghidurilor comunității" YouTube. 6,1 milioane din videoclipurile șterse au fost marcate de sisteme automate înainte ca acestea să fi acumulat o singură vizualizare. Acest lucru demonstrează că filtrarea pe încărcare este o practică obișnuită pentru aceste platforme, care caută mai ales să creeze spații organizate, cu reguli create pentru beneficiul platformei.
5) Nu există riscul ca un astfel de filtru să elimine și un conținut preluat legitim?
Normele de aplicare ale Directivei vor clarifica aceste aspecte, momentan Directiva este în dezbatere, votul final va avea loc în cursul sesiunii plenare din 25-28 martie a Parlamentului European la Strasbourg.
6) Vor exista diferențe ca reguli de respectat între platforme care preiau conținut?
Așa cum este explicat în articolul 13, Directiva vizează doar platformele al căror model de afaceri este bazat pe preluarea și distribuirea în cantități mari a conținuturilor protejate prin drepturi de autor cu scopul de a face profit. Directiva vizează reechilibrarea relațiilor economice dintre platformele mari online, precum YouTube, Facebook și Google News, pe de o parte, și pe de altă parte, artiștii, editorii de presă și alți creatori al căror conținut fac ca aceste platforme să aibă succes. Directiva privind drepturile de autor oferă de asemenea, certitudine juridică pentru comunitatea creatoare și pentru întregul sector cultural, prin asigurarea unui acces mai larg la materiale educaționale, procesarea de texte și date, și garanții contractuale mai bune pentru o remunerare echitabilă.
7) Practic, ce anume va mai putea fi preluat de la creatorii de conținut și în ce condiții?
Directiva a fost redactată ținându-se cont de diverse scenarii pentru a putea oferi garanții creatorilor de conținut și sectoarelor creative într-un spectru larg. Scenariile au fost adaptate în funcție de așteptările deținătorilor de drepturi, și anume:
A) Deținători de drepturi care vor să fie respectați pentru munca lor de pe YouTube
Cei mai mulți creatori de muzică sau artă vizuală își doresc ca munca lor să fie distribuită pe platforme mari precum YouTube sau Facebook, cu condiția ca acest lucru să se întâmple într-o atmosferă de respect și o compensare echitabilă. Acești deținători de drepturi vor acorduri de licență cu platformele mari.
B) Deținători de drepturi care nu își doresc ca munca lor să apară pe platforme.
Anumiți titulari de drepturi - canalele TV care văd în YouTube un competitor direct sau producătorii de film care nu își doresc ca producțiile lor să fie distribuite pe platforme - refuză să negocieze contracte de licențiere cu YouTube sau Facebook. Ei sunt de părere că platformele reprezintă o amenințare pentru audiența și modelul lor de afaceri.
C) Deținători de drepturi care doresc să distribuie pe gratis munca lor întregii lumi
Există mulți creatori de conținut online, care nu doresc să facă o carieră profesională din drepturile de autor, prin urmare nu sunt membri ai unei organizații de gestiune colectivă sau nu au un acord cu un editor sau producător. Vor să-și împărtășească gratuit lucrările cu toți cei de pe platformele respective.
În conformitate cu articolul 13, furnizorii de servicii de partajare de conținuturi online nu vor avea o obligație generală să monitorizeze activ conținutul încărcat pe platforme. Ei trebuie să elimine numai lucrări specifice prin măsuri direcționate și pe baza informațiilor (metadatelor) furnizate de deținătorii de drepturi.
Dacă un deținător de drepturi decide că nu dorește să negocieze o licență cu platforma, cele două părți trebuie să colaboreze pentru a se asigura că lucrările identificate nu sunt disponibile.
Platformele vor trebui să fie capabile să identifice conținutul specific care este protejat de drepturi de autor pentru care deținătorii de drepturi de autor dau informații concrete. Platformele de distribuire trebuie să poată demonstra că au făcut tot ce le-a stat în putință ca să respecte dorințele deținătorilor de drepturi, având în vedere resursele tehnologice și financiare avute la dispoziție.
8) Totuși, de ce este Directiva atât de criticată dacă principiile sunt prezentate doar ca un sistem corect de protejare a creatorilor de conținut, fară cenzură?
Cele mai controversate articole ale Directivei, articolele 11 și 13 au creat o dezbatere în spațiul public, însă criticile aduse nu au fost corect formulate, iar argumentele nu au fost bazate pe textul Directivei.
Directiva oferă pur și simplu un cadru juridic pentru o practică existentă, uniformizând negocierile pentru creatorii de conținut și organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor în relațiile contractuale cu marile platforme. Pe de altă parte, conferă un rol mai important în negocieri creatorilor de conținut europeni care s-au aflat într-o poziție inferioară în relația cu puternicele platforme YouTube și Facebook.
