Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați, al doilea mare consumator de energie al țării, este pregătit să dea în judecată Guvernul României pentru amânarea cu o jumătate de an a exceptării companiei de la plata unei părți a certificatelor verzi, a declarat Bruno Ribo, CEO al producătorului de oțel.
În 2014, pentru a proteja industria, Guvernul a decis ca marii consumatori de electricitate să fie exceptați de la plata unei părți a certificatelor verzi. În sector au apărut apoi divergențe privind momentul de la care este aplicată această exceptare. Consumatorii spun că exceptarea trebuie aplicată de la momentul semnării acordului de exceptare, însă Guvernul a aprobat recent o hotărâre (HG nr. 113/24 februarie 2016) prin care precizează că acest lucru se va întâmpla de la momentul emiterii (aprobării) acordurilor, adică de la mijlocul anului 2015.
Primii mari consumatori de energie, Alro Slatina și ArcelorMittal Galați, au semnat acordurile de exceptare în decembrie 2014 și cer în prezent ca reducerea certificatelor verzi să fie aplicată pentru tot anul 2015, nu doar pentru o jumătate de an.
În cazul ArcelorMittal, Bruno Ribo a precizat, pentru Agerpres, că diferența se materializează în milioane de euro și pune în pericol investițiile companiei.
"Povara financiară este majoră - discutăm despre milioane de euro aici. Este o dezvoltare neașteptată, care amenință planul nostru de investiții, axat pe creșterea sustenabilității și continuarea operațiunilor. Foarte important este și semnalul negativ trimis de Guvern în ceea ce privește predictibilitatea mediului economic din România", a arătat șeful ArcelorMittal Galați.
El a precizat că, pentru compania pe care o reprezintă, energia (atât electricitatea, cât și gazul natural) reprezintă peste 35% din valoarea adăugată (prețul de vânzare minus valoarea de cumpărare a materiilor prime), astfel că ArcelorMittal a îndeplinit toate criteriile pentru a fi exceptat de la plata a 85% din certificatele verzi.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Noua taxare la petrol și gaze: impozit pe profit de 35%, facilități din 1999 abrogate, sistem pe 20 de ani Întrebat dacă va contesta în vreun fel decizia Guvernului, Ribo a răspuns: "După anunțarea deciziei de către autoritățile din România, compania noastră este acum pregătită să inițieze orice acțiune în justiție împotriva actelor normative emise în baza unor principii contradictorii cu prevederile Constituției României și a Codului Civil, pentru a proteja interesele și operațiunile companiei noastre".
El a adăugat că oricum România a fost printre ultimele țări din Uniunea Europeană care a implementat această măsură.
"În principiu, Hotărârea de Guvern 495/2014 stipulează că exceptarea de la plata certificatelor verzi ar fi trebuit aplicată începând cu anul când Acordul de Exceptare este emis. De asemenea, procesul de evaluare al aplicației ar fi trebuit încheiat în maximum 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării. Compania noastră a depus aplicația cu documentația necesară autorităților imediat după intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern 495/2014, în decembrie 2014. Din cauza problemelor administrative de la Ministerul Economiei, care nu pot fi atribuite aplicanților, Ministerul Economiei nu a eliberat nicio aprobare înainte de iunie 2015", a explicat oficialul companiei.
El a menționat că instituțiile statului schimbă acum regulile pe care tot ele le-au adoptat.
"Acum, după mai mult de 14 luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern, instituțiile statului au decis să schimbe regulile pe care tot acestea le-au adoptat. Această schimbare este și mai surprinzătoare deoarece Ministerul Economiei, inițiatorul Hotărârii de Guvern 495/2014, a anunțat public (înainte de adoptarea HG 113/2016) că exceptarea pentru companiile care au obținut acordul specific în 2015 se aplică de la 1 ianuarie 2015", a mai spus Ribo.
Acesta a adăugat că în alte țări unde ArcelorMittal operează procedura se derulează fără să existe probleme și a fost aplicată foarte devreme, pentru a proteja industria împotriva competiției din afara Uniunii Europene.
Totodată, oficialul producătorului de oțel amintește că ArcelorMittal a investit în România din 2009 în prezent peste 350 de milioane de euro, în ciuda pierderilor semnificative.
CITEȘTE ȘI Marii exportatori de petrol se vor întâlni pe 20 martie pentru noi discuții privind plafonarea producției - ministru nigerian
"Guvernul României va contribui astfel la creșterea semnificativă a riscului de închidere pentru ultimele combinate producătoare de oțel și alte industrii energo-intensive din țară. Compania noastră a fost deja afectată de o serie de factori pe care nu îi putem controla, precum competiția cu țări din afara Uniunii Europene, în special din Orient și Orientul Îndepărtat, care au acces la surse mai ieftine de energie, un nivel mai scăzut de taxare și reglementări mai ușoare în ceea ce privește protecția mediului și sprijinirea sectorului de energie regenerabilă", a susținut Ribo.
El a amintit și faptul că producătorul de oțel a implementat recent sistemul Săptămânii Reduse de Lucru, ca urmare a situației în care se află compania după ce pe piața europeană au venit produse din afara UE, la preț de dumping.
"Dar decizii precum cea mai recentă într-adevăr vor accentua situația tensionată și ar putea duce la reevaluarea planurilor noastre de investiții în România. Autoritățile trebuie să aibă în vedere că ArcelorMittal Galați generează mai mult de un sfert din PIB-ul județului Galați. Acest lucru este acum în joc", a avertizat șeful combinatului.
ArcelorMittal Galați exportă în prezent peste 70% din producție, întrucât piața din România nu și-a revenit suficient după criza din 2008.
CITEȘTE ȘI Guvernul înființează un Fond special prin care IMM să primească ajutoare de stat pentru reducerea consumului de energie Ribo a mai arătat că producătorul de oțel a început bine anul trecut, a avut trei trimestre consecutive de EBITDA pozitiv, însă se așteaptă la un rezultat negativ pentru al patrulea trimestru.
"Principalul factor care a dus la această situație a fost dumpingul produselor din China pe piața europeană. Europa se confruntă cu importuri de produse din China care au crescut semnificativ, iar prețurile nu au fost corelate la costurile de producție. Această situație creată nu este sustenabilă și trebuie corectată", a explicat Bruno Ribo
